miercuri, 13 iulie 2011
Din şi pentru Bucovina
Am remarcat câteva piese frumuşele pe care ţin să vi le prezint.
Iată o ştampilă (aproape) bine aplicată pe o uzuală mai târzie. Nu este o mare raritate, dar parcă în ultima perioadă apariţia ştampilelor din Bucovina este mai rară.
O altă ştampilă pe care nu am prea văzut-o de multe ori aşa de clar aplicată: K. K. / POSTAMTS / ZEITUNGS EXPEDITION / CZERNOWITZ. Pe ziar sau bandă de ziar chiar nu-mi aduc aminte să o fi văzut. Ştie cineva vreo piesă? (nu mă interesează decât ca ilustraţie, pentru catalogul de ştampile utilizate de poşta austriacă în Bucovina).
Carte poştală închisă, necirculată, destinată de poşta cezaro-crăiască Bucovinei. Marca fixă este cea a emisiunii 1881, cu valoarea în kreuzer. Textele sunt bilingve, în germană şi română. Nu este singurul astfel de întreg, sunt mai multe. În prezent, în literatura română nu există o catalogare adecvată a acestor întreguri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
N-am inteles niciodata de ce autorii Cataloagelor de intreguri postale nu au "prins" si aceste intreguri austriece bilingve (germano-romane) sau trilingve (germano-romano-ruthene). Ma incapatanez sa le consider intreguri romanesti, deoarece au fost destinate corespondentei postale pe teritoriu romanesc, chiar daca au fost emise de autoritatea postala Austro-Ungara, pe durata ocupatiei in Bucovina si Bucovina de Nord.
RăspundețiȘtergerekolector: Treaba ţine puţin de metodologie. Rămâne o mare problemă ceea ce ar trebui inclus într-un catalog. Eu am extins (pentru maniscrisul la care lucrez) destul de mult această arie, incluzând piese ale altor administraţii poştale care au circulat pe teritoriul ACTUAL sau FOST al României: Poşta austriacă în Ardeal, Banat şi Bucovina (mărci, întreguri şi ştampile), poşta maghiară în Ardeal (1867-1918 şi 1940-1944 - mărci, întreguri şi ştampile), poşta turcă în Dobrogea, poşta rusă în Basarabia (până în 1918, mărci şi ştampile, inclusiv zemstvele) etc., etc. Rămâne de văzut şi cum va fi receptat de colecţionari acest lucru. O parte din tradiţionalişti se situează clar împotriva acestei idei, dar sunt şi colecţionari care o încurajează.
RăspundețiȘtergereTotuşi, rămâne de discutat problema, mai ales că numărul celor care au totuşi ceva habar de aceste domenii este destul de limitat (poate că de aici pleacă şi opoziţia...).