Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.
Se afișează postările cu eticheta Moscopole. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Moscopole. Afișați toate postările

sâmbătă, 18 februarie 2012

Grecia şi emisiunea locală Moscopole

Continui, aşa cum am promis în ultimul articol, cu prezentarea unor piese care mi s-au părut mai interesante în licitaţiile din toamna anului trecut. Pentru acest episod am ales câteva piese vândute la licitaţia casei greceşti Karamitsos, desfăşurată pe 10 septembrie 2011.

Acest plic (click pentru mărire) a fost expediat pe 7 iulie 1881 din Kerkyra (Grecia) la Bucureşti, unde ajunge pe 25 iulie, acelaşi an. Plicul a fost francat cu o singură marcă "Hermes cap mare" de 60 lepta verde închis (Helas nr. 46b). Francatura în combinaţie cu destinaţie fac această piesă una destul de rară. Dovada o constituie şi preţul realizat, de 1.470 euro.

Pentru emisiunea locală Moscopole, numărul şi calitatea pieselor prezentate (dintre care o bună parte şi vândute) mă fac să le enumăr pe cele mai importante.

Valoarea de 3 lepta în nuanţă galben-ocru, bloc neuzat nedantelat de opt mărci din colţul drept superior de coală. Preţ de adjudecare: 221 euro.

Valoarea de 1 drahmă în pereche neuzată verticală, nedantelată. Piesa a fost vândută pentru 145 euro.

Aceeaşi valoare, de această dată în pereche orizontală, dar fără centru. Perechea a realizat un preţ de adjudecare de 368 euro.

Tot valoarea de 1 drahmă, de această dată unicat neuzat dantelat cu centrul răsturnat, a fost vândută pentru 189 euro.

Valoarea de două drahme în bloc neuzat, nedantelat de patru mărci a fost vândută pentru 210 euro.

Din valoarea de 3 drahme, acest bloc neuzat nedantelat de opt mărci (purtând ştampila tipografiei, «IMPRIMERIE EN TAILLE DOUCE - A. CHASSEPOT - 287, Rue de Vaugirard, PARIS») a fost vândut cu 331 euro.

Un bloc de patru din aceeaşi piesă (de data aceasta fără ştampila tipografiei) a fost vândut cu numai 231 euro.

O piesă interesantă este acest bloc de patru mărci al valorii de 10 drahme, care prezintă o eroare de imprimare a cadrului (imprimare parţială, datorată unui pliu al colii). Eroarea a fost vândută cu 378 euro.

Scrisoarea de mai sus, expediată în iunie 1914 la Paris (sosire pe verso) şi francată cu două mărci de 5 lepta şi o marcă de 40 lepta, a fost vândută cu 158 euro. "ΑΥΤΟΝΟΜΟΣ ΗΠΕΙΡΟΣ * ΚΑΤΑΛΗΨΙΣ ΜΟΣΧΟΠΟΛΕΩΣ * 24-6-1914", respectiv "ΤΑΧΥΔΡΟΜΕΙΟΝ ΕΠΙΚΡΑΤΕΙΑΣ ΗΠΕΙΡΟΥ" sunt cele două ştampile cu tuş violet de pe faţă.

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Emisiunea locală de mărci de la Moscopole

Moscopole este în prezent un mic sat cu 700 de locuitori, situat în sud-estul Albaniei. Dar aceeaşi localitate era, în perioada de vârf a dezvoltării sale (1760) un centru regional puternic: oraş cu peste 60.000 de locuitori, fiind al doilea oraş balcanic din punctul de vedere al populaţiei şi al prosperităţii, depăşit fiind doar de Constantinopol.
Oraşul Moscopole era cel mai important centru al aromânilor din peninsula Balcanică.

Tot Wikipedia ne spune că "Oraşul era locuit aproape exclusiv de aromâni. O analiză efectuată la Moscopole în 1935 asupra numelor de familie existente, a dezvăluit faptul că marea majoritate a populaţiei erau într-adevăr de origine aromână. Conform istoricului german Johann Thunmann care a vizitat Moscopole şi a scris o istorie a aromânilor în 1774, toţi locuitorii oraşului vorbeau limba aromână; mulţi însă cunoşteau şi limba greacă (limba bisericii), care era folosită pentru scrierea contractelor."

Un articol interesant despre Moscopole găsiţi şi aici, dar şi aici.

Am găsit şi un documentar (video) în trei părţi referitor la aromânii din Moscopole şi Korça, pe care îl puteţi urmări mai jos.



Să revenim însă la oile noastre, mărcile poştale. La Moscopole s-au pus în circulaţie două emisiuni locale (de fapt o emisiune cu modele originale, supratipărită ulterior). Aceste emisiuni nu sunt cuprinse în cataloagele internaţionale generale. Ele sunt însă descrise, catalogate şi evaluate de cataloagele greceşti Hellas şi Vlastos.

Cine a pus în circulaţie aceste două emisiuni? O întrebare mai delicată, la care probabil că cel mai potrivit răspuns este administraţia locală greacă. Cât de implicaţi sunt aromânii băştinaşi în geneza acestor mărci, nu aş putea să spun. Ce ştiu însă este că acum ceva ani am avut ocazia să ţin în mână un plic frumos francat cu câteva mărci din această emisiune, având şi scrisoarea originală în interior. Plicul era expediat de la Moscopole la Viena, iar mesajul era scris în armână cu litere latine. Un preot armân îi povestea fratelui său (subofiţer intendant la Viena) giumbulşucurile făcute de unul dintre nepoţi, descriindu-i apoi pe câţiva membri mai apropiaţi ai familiei, pe care vienezul nu-i mai văzuse de ceva timp. Naturaleţea mesajului m-au determinat la acea dată să cred că plicul a fost o corespondenţă cât se poate de reală şi nu o făcătură, aşa cum se mai găsesc destule din această perioadă.

Dacă aceste emisiuni ar putea sau nu intra în aria de interes a colecţionarilor români - este un lucru pe care nu eu l-aş putea spune. Bineînţeles că rămâne la latitudinea fiecărui filatelist să îşi stabilească obiectul colecţionării şi limitele acestuia. Să vedem însă mai multe detalii despre aceste mărci.

Prima emisiune a fost pusă în circulaţie pe 24 iunie 1914, conform cataloagelor greceşti. Ea este compusă din 15 valori cu nominalele exprimate în lepta şi drahme greceşti. Textele sunt tot greceşti, atât ca limbă, cât şi ca alfabet. Toate valorile poartă inscripţia EPIRUS în limba greacă. Valorile mici, în Lepta, înfăţişează un vultur bicefal, în timp ce valorile mari, în Drahme, sunt bicolore, având desenul cadrului comun pentru toate valorile, centrul fiind diferit şi reprezentând monede antice greceşti.

Cele 15 valori sunt următoarele:
1 Lepta - brun-galben
2 Lepta - negru
3 Lepta - galben
5 Lepta - verde
10 Lepta - roşu
25 Lepta - albastru
30 Lepta - violet
40 Lepta - gri-oliv
50 Lepta - violet negricios
1 Drahma - brun-galben, centrul oliv
2 Drahme - carmin, centrul gri
3 Drahme - gri, centrul brun roşcat
5 Drahme - oliv, centrul brun-galben
10 Drahme - portocaliu, centrul albastru
25 Drahme - violet, centrul negru.

Valorile mici sunt imprimate pe hârtie vărgată. Toate valorile sunt dantelate 14½ în linie. Să vedem şi câteva imagini.



O serie neuzată de 15 valori este oferită pe site-ul casei greceşti de licitaţii Karamitsos cu 15 euro. Cu toate acestea, aceeaşi firmă oferă şi o serie de varietăţi, cele mai deosebite fiind centrele răsturnate la valorile mari.

Centru răsturnat la valoarea de 10 Drahme: 150-200 euro (Karamitsos).


Aceeaşi varietate, lot de două unicate vândute de casa Cherrystone cu 240 dolari (noiembrie 2009, lotul nr. 3514).

Pe 18 noiembrie 1914 a fost pusă în circulaţie cea de-a doua emisiune din Moscopole - de fapt sunt primele 13 valori din prima emisiune, supratipărite cu textul ADMINISTRAŢIA GREACĂ MOSCOPOLE (în limba greacă, cu caractere ale alfabetului grec) aranjat pe două rânduri.


În imagine: trei dintre cele patru valori mari în Drahme (cea de 2 Drahme este cheia emisiunii) având varietatea de supratipar MOSHOPoLIS (al treilea o este mai mic) pe rândul doi; lotul a fost oferit de casa Karamitsos pentru 300 euro (click pe imagine pentru mărire).


Un alt lot de varietăţi ale supratiparului, oferit de aceeaşi casă pentru acelaşi preţ (click pe imagine pentru mărire).

Să vedem şi câteva piese circulate cu aceste mărci (preţurile reprezintă realizări efective, dacă nu se specifică altfel):


1914, Koritza - Berlin, 275 dolari SUA (Cherrystone, iulie 2005, lot 771).

1914, Moscopole - Viena, 375 dolari SUA (Cherrystone, noiembrie 2005, lot 1590).


O altă scrisoare (oferită de această dată de Karamitsos pentru 100 euro, dar nevândută) expediată din Moscopole la Hamburg, cu retur în Grecia (click pe imagine pentru mărire).

Iată că există un câmp interesant de colecţionare, dar şi de studiu. Din păcate, nu cunosc niciun colecţionar român pentru astfel de piese. Rămâne întrebarea dacă aceste două emisiuni locale ar putea fi sau nu incluse într-un viitor catalog specializat românesc. Părerea mea personală în această problemă este că, totuşi, în ciuda afinităţilor de limbă şi cultură pe care le avem cu aromânii din Albania (dar şi din celelalte regiuni ale Balcanilor), aceste emisiuni reprezintă mai degrabă o reflecţie a intereselor geopolitice greceşti în regiune.

Mă simt obligat să menţionez că cel ce m-a determinat să scriu acest material este colegul într-ale "suferinţelor" filatelice, Cornelius Ionescu, cel ce are o serie foarte interesantă de articole publicate pe propriul blog.

© Max Peter 2011. Toate drepturile rezervate.