Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

joi, 31 martie 2011

Istoria Poştei - pe DVD

Potrivit unui comunicat publicat de CN Poşta Română, aceasta a lansat, pe durata anului şcolar 2010-2011,  un curs despre Istoria Poştei care cuprinde prezentarea "Istoria Poştei", pe format DVD,  precum şi continuarea  programului  “O scrisoare completată corect va ajunge întotdeauna la destinaţie”, program pe parcursul căruia copiii vor deprinde completarea corectă a tuturor datelor înscrise pe plic, precum şi stimularea acestora pentru comunicarea prin intermediul corespondenţei şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea pasiunii pentru filatelie.

Cursul a fost susţinut, cu deosebit succes, în zilele de 29 şi 31.03. 2011, la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1  Suceava, Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Gura Humorului, jud. Suceava, Şcoala cu clasele I-VIII nr.13 Botoşani şi Şcoala  nr.14 “Ştefan cel Mare” Botoşani.

Google: Blogger are "costumaşe" noi

Platforma de blogging a prietenilor de la Google va facilita utilizarea celor mai noi tehnologii web, inclusiv AJAX, HTML5 şi CSS3. Începând de astăzi sunt disponibile şi cinci noi template-uri dinamice, de care pot beneficia şi editorii, şi cititorii conţinutului creat pe platforma Blogger. Câteva din noile facilităţi:

- scrolling infinit, ceea ce va permite derularea paginii pentru un număr nedefinit de postări;
- machete noi, dinamice, adaptate pentru diferitele categorii de conţinut digital;
- viteză îmbunătăţită pentru cititori, prin descărcarea imaginilor pe măsură ce se derulează pagina, şi nu toate odată, ca până acum;
- interactivitate: cititorul îşi poate alege forma preferată de vizualizare a blogului.

Puteţi urmări şi filmuleţul de mai jos (2 minute), pus la dispoziţie de Google.

O combinaţie mai puţin comună

La recent încheiata licitaţie Sandafayre din 29 martie, am remarcat o piesă interesantă.

Un plic (ce-i drept, puţin cam obosit) expediat în septembrie 1884 din Cernăuţi (ştampilă tip F, comună pentru perioada respectivă) la Buenos Ayres, Argentina. Frumuseţea piesei constă atât în destinaţia nu prea comună, cât şi în francatura din trei culori. Ştiu, o să spuneţi că piesa este destul de târzie. V-aş răspunde imediat: câte aţi mai văzut?

1869: România are emisiuni prea dese!

Luând la puricat o colecţie de periodice filatelice vechi (aveţi şi aici câteva mostre), numărul din 1 iunie 1869 al "The Stamps Collector's Magazine" statua, după prezentarea "noilor" mărci Carol cu favoriţi emise în acel an:

"Album-makers must take note of the tendency on the part of the Roumanian states towards frequent emissions, and provide accordingly."

Să nu ziceţi că nu v-am spus!

Software: Auction Inquisitor

Tocmai am dat peste acest progrămel, mulţumită portalului Fileforum. Sună promiţător, în sensul că te poate ajuta să descoperi un scammer pe eBay. Ce face progrămelul? Analizează toate informaţiile disponibile despre un seller, plecând de la ID-ul unui item înregistrat la vânzare. Verifică inclusiv istoricul tranzacţiilor acelui seller. Într-un cuvânt, îţi poate atrage atenţia dacă este ceva în neregulă. Mai mult, este gratuit.

Personal nu l-am încercat. Nu cred că mă poate ajuta prea mult, dar pe cei cu experienţă mai mică pe eBay s-ar putea să-i ajute. Pagina de unde puteţi descărca programului este aici. Sunt link-uri separate pentru Windows şi pentru MacOS.

Puteţi urmări şi un filmuleţ, în care sunt prezentate principalele caracteristici ale progrămelului.

miercuri, 30 martie 2011

Ce vremuri, dom'le, ce vremuri!...

(...) ADDENDA TO MOUNT BROWN'S CATALOGUE OF POSTAGE STAMPS,
Comprising notes, additions and emendations
By C. W. Viner, A. M. Ph. D.

(...) Moldavia

There was a tradition of an early issue of Moldavian stamps. Mr. Brown inserted one in his first edition, but cancelled it afterwards. We saw them two years ago in a Paris collection, and are now able to quote them correctly from genuine specimens. Inscription, Porto scrisori. This partly surrounds a bull's head surmounted by a star : underneath is a bugle horn, in the volution of which the value is marked : the whole circumscribed by a plain ring, and hand-stamped on tinted paper : 54 paras, green; 81, blue; 108, blue on lilac.
There is a finely-executed forgery of the 1861 issue, 5 par., porto scrisorei.

(The Stamp's Collectors Magazine, iunie 1863)

NEWLY ISSUED OR INEDITED STAMPS

At the conclusion of our papers on the Moldo-Wallachian Provinces in the July number of last year's magazine, we ventured to anticipate the promulgation of a series of stamps bearing the head of the reigning sovereign. Our prognostics are now realised by the appearance of a type of similar character with the impressions employed by the rest of the civilised world (...)

(The Stamp's Collectors Magazine, aprilie 1865)

TO THE EDITOR...

And now for a few words on the recent issue of the Moldo-Wallachian stamps. These stamps are all lithographed, and each value is separately engraved, consequently the 2 paras differs from the 5, as the 5 differs from the 20, but only in some minute points in design, background, and inscription (...)

(The Stamp's Collectors Magazine, iunie 1865)

PS: Nu-mi cereţi traducerea în limba română, este prea frumos textul original. Dacă nu vă descurcaţi cu limba engleză, folosiţi Google Translate.

ANCOM: Amendă de 10.000 de lei pentru încălcarea drepturilor exclusive ale CNPR

Potrivit unui comunicat al Agenţiei de Reglementare, ANCOM a amendat compania SC TCE POST SRL cu suma de 10.000 lei pentru că a prestat servicii poştale la nivel naţional, având ca obiect trimiteri de corespondenţă cu greutatea cuprinsă între 0-50 grame, percepând pentru trimiterile expediate în această categorie un tarif mai mic de 2 lei/trimitere. Compania a încăcat astfel dreptul rezervat exclusiv Companiei Naţionale Poşta Română SA (CNPR) ca furnizor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale pe teritoriul României. Compania TCE a fost supusă controlului ca urmare a unei sesizări făcute de CNPR.

În vederea asigurării dreptului utilizatorilor de acces la serviciul universal, CNPR beneficiază printre altele şi de dreptul exclusiv de a presta, până la data de 31 decembrie 2012, servicii poştale având ca obiect trimiteri de corespondenţă, indiferent dacă livrarea acestora este accelerată sau nu, a căror greutate este mai mică de 50 grame şi al căror tarif este mai mic de 2 lei, constând în colectarea, sortarea, transportul şi livrarea trimiterilor de corespondenţă interne şi distribuirea trimiterilor de corespondenţă expediate din afara teritoriului României către o adresă aflată pe teritoriul acesteia.

CNPR a dobândit acest drept exclusiv la data de 26 aprilie 2009 în urma unei proceduri de desemnare a furnizorului de serviciu universal lansate de către ANCOM, la care au participat CNPR şi compania Poşta Atlassib Curier Rapid. Criteriile avute în vedere în momentul desemnării au vizat gradul de acoperire a teritoriului naţional garantat de solicitanţi, inclusiv densitatea punctelor de acces şi de contact ale reţelelor poştale operate de aceştia sau de alţi furnizori de servicii poştale cu care solicitanţii au încheiat contracte în acest scop; experienţa anterioara în furnizarea serviciilor poştale incluse în sfera serviciului universal pentru care s-a solicitat desemnarea sau a altor servicii poştale; capacitatea tehnică, economică şi financiară a solicitanţilor; capacitatea de a asigura un nivel uniform al tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului universal pe întreg teritoriul ţării, precum şi costul net asociat furnizării serviciilor poştale din sfera serviciului universal pentru care se solicită desemnarea.

Piese, piese

Iată câteva din piesele oferite în ultimele zile pe eBay, care mi s-au părut mai interesante.

1872, 25 Bani "barbă" dantelat, poziţia 88 în coală (tip 3, din "anexă" - nu am verificat informaţiile oferite de vânzător, aşa că luaţi-le ca atare). Marca are ceva pete de culoare care mi s-au părut interesante: o pată de culoare sub U din DOUEDECI şi o alta chiar la baza nasului efigiei.

Aceeaşi marcă, prezentând aceleaşi pete de culoare. E posibil ca piesa să fie redantelată pe latura inferioară.

Aceeaşi marcă, tipul 10, poziţia 58 (conform vânzătorului, urmează să verific în baza mea de date). Marca prezintă litera O din ROMANIA tăiată de o linie de culoare, precum şi o dublare a cadruluivertical drept.

Un eseu al mărcii de 10 Bani "Paris", vândut cu 58 dolari SUA după 2 biduri. Piesa este interesantă (click pe imagine pentru mărire) prin prezenţa a cel puţin trei microsemne caracteristice ale clişeului original. Nu prezintă însă un alt microsemn, care ar fi trebuit să fie prezent. Plecând de la acest amănunt (şi având în acelaşi timp la bază un studiu pe care l-am făcut acum ceva vreme pe o cantitate mare de mărci de 10 Bani), sunt nelămurit dacă acest eseu este unul primar (imprimat înaintea colilor definitive) sau intermediar (Hulot avea obiceiul să "testeze" calitatea clişeelor chiar şi după începerea imprimării tirajului comandat, o chestiune caracteristică mărcilor franceze şi, mă gândesc, foarte probabilă şi pentru emisiunea "Paris"). Acest lucru, din păcate, nu a fost abordat de niciun cercetător român.

50 Bani "Paris" neuzat, cu gumă originală, fără şarnieră. În ciuda centrării nu tocmai bune, este o marcă rară în această stare. A fost achiziţionată cu 89 dolari SUA, după 7 biduri.

Acest "bloc de patru" de cărţi poştale de 5 Bani din 1878 a fost bidat de 4 ori, fiind achiziţionat cu 228 dolari SUA. La aşa piesă, aşa preţ.

DDSG, timbru pentru pachete, obliterat (toate exemplarele obliterate sunt rare). Achiziţionat cu 124 dolari SUA, după 5 biduri.

O piesă asemănătoare, pentru care s-au plătit 125 dolari SUA (2 biduri), în ciuda defectului din colţul stâng superior.

O a treia piesă din aceeaşi categorie, achiziţionată pentru "numai" 79 dolari SUA (4 biduri).

marți, 29 martie 2011

Romfilatelia: emisiune "specială", invizibilă

Pe timpul ultimului weekend am fost abordat de un cunoscut să-l lămuresc într-o chestiune referitoare la o emisiune pe care nu reuşeşte să o găsească în niciun catalog, mărturisind însă că nu se consideră un mare specialist când vine vorba de cataloage.

L-am rugat să-mi arate despre ce este vorba. Mi-a arătat mapa din imaginea de mai jos (faţă şi verso), spunându-mi că a cumpărat-o cu 100 de lei din... talcioc!


Primul lucru pe care îl fac este să cer de la un cunoscut o listă de preţuri editată de Romfilatelia (a mea este mai veche pentru că nu m-au interesat nici emisiunile noi, nici preţurile "calculate" de cei de acolo), să văd măcar o descriere sumară, dar... pauză!

Iau catalogul Michel. Nicio referire, nici la anul 2008 (anul aniversării), nici la emisiunea iniţială din 1993 (Block 286b)! Măi, să fie, îmi zic în barbă... Iau şi SCOTT-ul: nimic în 2008 şi nimic în 1993 (la #3869)!
Mă mai uit odată la piesă: supratipar în toată regula!


Mă mai uit odată pe verso şi văd marca producătorului:


Îmi zic că... nu se poate, e ceva în neregulă! Mă duc pe pagina sistemului unic de numerotare a mărcilor poştale aparţinând UPU: nimic! (nici în 2008, nici în 2009).


După câteva telefoane date, încep să realizez ce s-a întâmplat de fapt.

Inconştienţă crasă

Se pare că acest "carton special" a fost realizat de  Romfilatelia pentru a fi împărţit NUMAI membrilor corpului diplomatic, după cum spun sursele. Care membri rămân indiferenţi la favorurile Romfilateliei şi se duc cu prostioara la talcioc, să mai facă un ban cinstit!

Dar problema nu e aici. Le-au primit, pot face cu ele ce doresc (le-or fi decarat oare prin lista cadourilor primite?). Problema este la Romfilatelia şi este una deosebit de gravă. Pentru că sunt călcate în picioare toate regulile:

  • coliţa cu pricina era scoasă din circulaţie, ca şi toate celelalte mărci cu nominalul exprimat în lei vechi;
  • această coliţă nu putea fi utilizată prin supratipărire decât dacă i se acorda o valoare nominală nouă, în lei denominaţi (vă daţi seama ce-au spus cei ce au primit cartonul, la cunoştinţele pe care le au? Că li s-a făcut cadou o chestie care valorează peste zece milioane vechi!);
  • dacă noua "emisiune" nu are un număr rezervat în sistemul unic de numerotare al UPU, înseamnă că nu este emisiune oficială; cu alte cuvinte Romfilatelia şi-a încălcat atribuţiile ce-i revin pe linia reprezentării României în relaţia cu Uniunea Poştală Universală;
  • se pare că această "emisiune" nu a ajuns niciodată în vreun oficiu poştal;
  • cei câţiva abonaţi la emisiunile noi pe care îi cunosc afirmă că această coliţă nu s-a difuzat la abonamente;
  • se pare că nu există o decizie de punere în circulaţie, iar asta înseamnă că utilizarea coliţei la supratipărire este ILEGALĂ!
  • nu există un control al tirajelor: care este tirajul pieselor supratipărite şi cât a rămas din emisiunea iniţială?

Pentru a vă da seama de gravitatea problemei, este acelaşi lucru cu tipărirea de către Banca Naţională a unei serii de bancnote fără respectarea condiţiilor legale.


Pentru Curtea de Conturi

Problema datează din 2008, iar controlorii Curţii se pare că nu au sesizat nimic. De ce? Pentru că unui individ plătit din bani publici i s-a făcut pomană cu o masă la restaurant? Sau mai trebuie puşi alţi controlori ca să-i controleze pe primii?

Până una-alta, treaba miroase rău şi ar trebui ca ceva organe (Ministerul Public, DNA) să se sesizeze şi să se facă puţină curăţenie. Şi la Romfilatelia, şi printre controlori!


UPDATE 


După publicarea acestui articol mi s-a adus la cunoştinţă că supratiparul descris mai sus nu a fost executat la Fabrica de Timbre, ci la o tipografie particulară. Insist cu câteva întrebări:

- care este baza legală a aplicării supratiparului?
- cum s-au asigurat condiţiile de securitate şi securizare pe timpul imprimării?
- cum s-a efectuat controlul tirajului?
- există diferenţe între cantităţile ieşite din depozitele Romfilatelia şi cele primite înapoi?
- ce persoane au manipulat coliţele, angajaţi ai Romfilatelia, sau ai tipografiei particulare?

"Căişori" nedantelate: FALSURI!

Urmăresc câţiva selleri de pe Delcampe, de la care am achiziţionat în timp mai multe piese. Unul dintre ei propune din nou (pentru a câta oară!) o serie de "Căişori" nedantelate, în blocuri de patru (click pe imagine pentru mărire):


Piesele prezintă aceleaşi caracteristici: semnele caracteristice lipsesc, la valorile de 3, 15 şi 50 Bani apar semnele caracteristice ale falsurilor pe marginile de coală, nuanţa mărcii de 3 Bani este prea roşcată, a celei de 5 Bani prea gălbuie, a celei de 10 bani bate spre carmin, iar nuanţa valorii de 50 Bani virează spre galben, în loc de portocaliu.

Prin 2005 am achiziţionat un set în blocuri de câte nouă, cu numai 15 euro. Acum, vânzătorul menţionează că piesele sunt falsuri, dar le vinde pentru 70 euro. Preţul a crescut, ca dovadă că există cerere. Fiecare achiziţionează ce vrea, dar e bine să o facă în cunoştinţă de cauză.

duminică, 27 martie 2011

Ada-Kaleh a avut mărci!

Mda! Ruşine să ne fie pentru ignoranţa de care dăm dovadă. Doar a fost o emisiune pe-acolo, pe undeva, pe insuliţa aia înconjurată de apele fluviului. Nu prea am înţeles bine pe unde era oficiul poştal! Şi nici din ce "parte" a venit iniţiativa: a maghiarilor, a românilor, a celor de-atunci sau... doar a contemporanilor noştri?

Treaba-i încâlcită, fraţilor, aşa că trebuie să ne-aplecăm iarăşi cu smerenie spre ceasloavele de prin arvihe... Doar-doar vom afla "adevărul" o dată şi noi şi vom depăşi statutul acesta de ignoranţi!

Aruncându-mi din nou un ochi pe eBay în acest weekend, am dat peste câteva splendide exemplare ale "emisiunii locale Ada-Kaleh"! Mdaaaa... Ia priviţi şi vă minunaţi (click pe imagine pentru mărire):


Cine credeţi că le-a propus la vânzare? Vechiul nostru prieten gol-dmark987, care văd că nu se astâmpără. Mâine-poimâine aflăm cine ştie ce trăznaie inventată de el, poate vreun oficiu... (mă abţin, să nu-i dau idei!).

Oferta nu este ca în grupajul ilustrat, ci marcă cu marcă (pe lângă alte minunăţii, gen "emisiunea Satu Mare" pe care am mai pomenit-o). Uitându-mă însă mai cu atenţie la oferte, am observat ceva (click pe imagine pentru mărire).


Sub listing-ul unei "piese", vânzătorul ne invită să-i vizualizăm şi alte piese. Păi, să-i urmăm îndemnul!



Ajungem pe pagina altui utilizator al eBay, având ID-ul hold2112! Dacă te duci pe pagina conţinând feedback-urile primite...


...observi însă că piesele cu pricina (Ada-kaleh, Satu Mare, Aletea şi alte năzbâtii similare) nu apar aici! Ele apar numai pe pagina cu feedback-uri aparţinând lui gol-dmark987 la care, dacă ai curiozitatea să vizualizezi piesele comercializate în ultimele 60 de zile (numai pe această perioadă păstrează eBay imaginile), dai numai peste supratipare:


Întrebarea ce-ţi vine în minte imediat se referă la identitatea vânzătorului: este gol-dmark987 aceeaşi persoană cu hold2112? Ori primul, în urma sesizărilor, a plasat "la plezneală" un link neautorizat către ID-ul altui vânzător? Verificând sumar cam ce activitate are hold2112, am observat că acesta comercializează piese maghiare de duzină, pe sume modice. Mai vedem!...

sâmbătă, 26 martie 2011

Noi drepturi pentru europenii care fac cumparaturi pe internet

Orice produs cumpărat online care nu a fost livrat in 30 de zile de la plasarea comenzii poate fi refuzat de client, potrivit unor amendamente la legislaţia comunitară privind drepturile consumatorilor, sustinutepe 24 martie a.c.  de deputaţii europeni. Noile norme vizează protejarea consumatorilor atunci când cumpără produse de pe internet.

 „Deputaţii au adoptat modificări ale legii, dar au decis să amâne finalizarea poziţiei, urmând ca actul legislativ să fie transferat către comisia parlamentară în vederea ajungerii la un acord cu statele membre”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European citat de portalul AvocatNet.

Citeşte mai mult aici.

Pentru cumpărătorii care achiziţionează bunuri de pe portalul eBay, noile reglementări s-ar putea aplica numai parţial, în funcţie de locurile de înregistrare ale vânzătorului şi cumpărătorului.

Câteva piese

În luna aprilie este programată licitaţia unei case din Germania. Răsfoind catalogul, am remarcat câteva piese pe care le-am pregătit să le arăt şi cititorilor. Faceţi click pe imagini pentru mărire.

Telegramă expediată în 1886 de la agenţia din Feldioara la Codlea, francată cu o marcă de 5 Krajczar fără filigran. Ştampilele ambelor unităţi poştale sunt de tip F (monocerc, cu data având ziua, luna şi anul). Dispunerea elementelor din dată diferă între cele două ştampile. Cea din Feldioara are aranjamentul normal (an-lună-zi), în timp ce ştampila oficiului din Codlea are aranjament invers (este un caz mai rar la ştampilele maghiare tip F din perioadă). Sub adresa scrisă manual se distinge şi o ştampilă liniară, telegrafică, a agenţiei din Feldioara. Preţul de strigare este de 150 euro (fără comisioane), ceea ce mi se pare puţin cam mult. Dar gusturile pot diferi.

Alte două piese sunt de poştă aeriană.

Iunie 1935, primul zbor Viena - Bratislava - Uzhorod - Cluj - Bucureşti. Pe faţa corespondenţei se regăsesc două ştampile Bucureşti, una aparţinând poştei aeriene şi cealaltă - ştampila de sosire a oficiului Bucureşti Central. Piesa "pleacă" de la 120 euro (şi aceasta mi se pare puţin ca piperată, dar tirajul pieselor zburate nu este totuşi prea mare).

A doua piesă este un "zeppelin" din 1929 ("Balkanfahrt") sosit la Bucureşti. Preţ de strigare: 60 euro. Parcă mai venim cu picioarele pe pământ...

Ultimele două piese sunt circulaţii ale poştei germane din Primul Război Mondial (M.V.i.R.).

O scrisoare recomandată expediată în iulie 1918 de la Turnu-Severin la Bucureşti. Francatura respectă tariful, iar piesa are o faţă destul de curată. Faţă de "ploaia" de făcături şi complezenţe, această piesă are meritul de a fi o circulaţie poştală normală, mult mai rară. Preţul de plecare de 50 euro mi se pare decent.

A doua piesă pare să fie, de asemenea, tot o circulaţie poştală reală (spun "pare", deoarece nu am avut posibilitatea să văd şi spatele plicului, pentru a mă convinge). Piesa a fost expediată tot în iulie 1918, fiind francată cu numai 15 Bani, în loc de 25 Bani - tariful pentru scrisoare simplă internă. Drept pentru care a fost taxată cu dublul insuficienţei la destinaţie, adică cu 20 Bani. Deşi obligativitatea francării cu timbrul de ajutor a început la data de 20 septembrie acelaşi an, expeditorul a aplicat totuşi acest timbru (anterior ocupării ţării de trupele germane, timbrul de ajutor devenise obligatoriu pe toate corespondenţele interne începând cu ianuarie 1915, scrisorile interne trebuind să fie francate cu un timbru de ajutor de 10 Bani; probabil, din reflex, expeditorul a aplicat şi acum timbrul de ajutor, deşi nu era obligatoriu). Piesa este estimată cu un preţ de plecare tot de 50 euro.

PORTRET: Dan Simion Grecu, medicul psihiatru pasionat de istoria poştală

«Dan Grecu, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie din Zam, are o pasiune neobişnuită. Hunedoreanul deţine o colecţie impresionantă de cărţi poştale, scrisori şi telegrame din perioada războiului.Sunt documente rare, cu valoare istorică, pe care Dan Grecu a început să le colecţioneze încă din perioada în care era student la medicină, adică în urmă cu mai mult de 20 de ani.
„Fiind colecţionar de scrisori vechi din vremea războiului, am început să studiez această parte a istoriei militare”, a povestit Dan Grecu. Documentele interesante descoperite în fondul secţiei din Deva a Arhivelor Naţionale l-au făcut pe hunedorean să îşi dedice tot mai mult din timul său liber studiului istoriei poştale. În urmă cu 12 ani, Dan Grecu a lansat primul site de Internet care tratează pe larg istoria poştală românească. Pagina online a medicului cuprinde în prezent zeci de articole inedite. (...)»

Citiţi continuarea "portretului" pe pagina Adevărului (ediţia locală din Hunedoara), aici.

Nu putem decât să-i urăm să continue studiile şi cercetările începute, să continuie cu dezvoltarea paginii personale de internet (aveţi link-ul în partea dreaptă) şi, cine ştie, să vedem şi un volum tipărit de studii şi cercetări.

vineri, 25 martie 2011

O colecţie frumuşică, la cehii de la Burda

Casa Burda ne propune, pentru licitaţia din 2 aprilie a.c. (bine că nu este 1!), o colecţie de mărci româneşti destul de bunicică, tocmai bună pentru cineva care doreşte să aibă un punct de plecare pentru o colecţie ceva mai... mai! Pentru cei interesaţi, colecţia poate fi găsită la lotul nr. 1168, preţul de strigare fiind de 45.000 de coroane (la cursul BNR de astăzi, coroana ceha era cotată cu 0,1667 RON, deci preţul de strigare în RON ar fi pe la 7.500 (sau cam 1.835 euro). Iată câteva selecţiuni:


Din ce am sesizat, uitându-mă pe ilustraţii, nu mi s-au părut false decât două piese (un 2 Bani şi un 3 Bani, ambele "Favoriţi" din 1868, respectiv 1870). La mărcile de 40 Parale din a doua emisiune nu mă pot pronunţa, dar ele par în regulă.

Este sau nu o făcătură?

În ultima zi din această lună, americanii de la Schuyler-Rumsey au programată o licitaţie în care se pot găsi o sumedenie de piese frumoase. Bineînţeles că am urmărit piesele din aria mea de interes, păsându-mi mai puţin de clasicele americane sau de Commonwealth-ul Britanic.

Nu mică mi-a fost mirarea să dau, la Austria, peste un mic fragment cu o marcă înjumătăţită de 6 Kreuzer din prima emisiune, obliterată cu o ştampilă Sfântu Gheorghe, tip E. Intrasem deja în vrie şi începusem să îmi fac calculele, să văd cum acopăr costurile piesei (estimate la triplul preţului de strigare), plus taxe, plus TVA-ul (dacă mi-l cer şmecheraşii de la vamă), plus..., plus...

Deşi mă pot lăuda cu o colecţie frumuşică de Austria clasică (circulate în Ardeal, Banat şi Bucovina), nu am avut norocul să "prind" nicio piesă înjumătăţită la prima emisiune. Am început să îmi răsfoiesc notiţele şi însemnările de la catalogul de ştampile la care lucrez, ca să văd ce înregistrări am atât la piesele din prima emisiune circulate înjumătăţit, cît şi la ştampilele oficiului din Sfântu Gheorghe (un oficiu măricel, ale cărui ştampile nu sunt chiar aşa de rare). Nimic!


Încep să studiez şi sursele. Catalogul lui Edwin Müller, precum şi volumul lui Garry Ryan pentru primele cinci emisiuni austriace indică, pentru emisiunea 1850 (ca de altfel şi mai proaspătul catalog Gudlin), o singură ştampilă:


Ştampilă care nu este rară, ca exemplu iat-o şi pe câteva piese:


Cred că sesizaţi oareşce diferenţe, nu-i aşa? Problema este că din tipul E (ştampilă monocerc cu data conţinând numai ziua şi luna) se cunoaşte un singur tip (vezi ilustraţia de mai sus).

În urma acestei mici incursiuni, intervine firesc întrebarea: ce reprezintă piesa oferită de americani?

Oferte la Lugdunum, numai până luni

Mai tinerii colegi de la casa franceză Lugdunum au, în licitaţia curentă, mai multe piese de interes pentru colecţionarii români: poşta austriacă în Principate (inclusiv o piesă dezinfectată care mie, unuia, mi-a plăcut), precum şi câteva piese clasice şi postclasice româneşti. Le puteţi descoperi singuri, accesând ori pagina firmei, ori portalul Stampcircuit.

Prezint o singură piesă dintre cele care mi-a plăcut mai mult (click pe imagini pentru mărire).

Scrisoare francată cu 7 Pence (marca de 1 Penny este defectă), expediată în august 1869 din Manchester, via Londra, Ostende şi Viena, la Bucureşti. Ştampila de sosire a oficiului Bucureşti este cea a poştei române. Scrisoarea a ajuns la Bucureşti imediat după inaugurarea oficială a poştei internaţionale de către poşta locală, fără a mai fi manipulată de oficiul consular austro-ungar. O piesă interesantă, oferită cu 200 euro (fără taxe şi comisioane).

La aceeaşi licitaţie (uitam să fac precizarea), mai sunt şi câteva piese DDSG interesante.

Preţurile mărcilor chineze au luat-o razna!

Mai devreme am primit buletinul periodic de informare realizat de Glen Stephens, în care se fac câteva referiri concrete la unele piese China din perioada "revoluţiei culturale". Puteţi citi aici.

miercuri, 23 martie 2011

Încă un lot de piese

Vă prezint o scurtă trecere în revistă a pieselor care mi s-au părut mai interesante în această săptămână, pe eBay. Din toate categoriile.

O piesă de 80 Parale 1858, emisiunea a doua, pe un mic fragment, cu ştampilă Franco Vaslui aproape completă. Marginile mărcii sunt acceptabile pentru această marcă. Am încercat să scot mai mult din această imagine, dar cel care s-a "străduit" să o prelucreze, mai mult a distrus-o. Se pare că marca este imprimată pe hârtie gălbuie. Piesa a fost achiziţionată cu 143 dolari SUA, după 3 biduri.

Iată o piesă mai urâţică, din cauza marginilor "tunse ale mărcii" (tehnic vorbind, cadrul mărcii este aproape neatins, dar frumuseţea mărcii contează mai mult decât v-aţi închipui pentru destul de mulţi colecţionari). Piesa este compatibilă mai degrabă cu o colecţie de ştampile. După 3 biduri, ea a fost achiziţionată cu 41 dolari SUA.

Un lot de patru piese frumoase, dar false. Sunt menţionate ca atare şi în catalogul on-line realizat de colegul nostru din Suedia. Mi-a trecut o piesă asemănătoare prin mână (nedantelată însă, dar având aceleaşi "semne" deasupra clişeului şi sub acesta, realizată probabil cu ajutorul unui clişeu zincografic). Pentru aceste "eseuri" au concurat doi amatori, cel mai "tare" plătind 71 dolari SUA. Felicitări!

Iată o piesă cu o circulaţie mai deosebită: carte poştală expediată din Brazilia în 1906, către Europa, cu indicarea eronată a localităţii. Ajunge în România (ştampila de sosire Bucureşti - Cursa 3, pe verso), trece pe la Poste-Restante (ştampila de pe faţă) şi este reexpediată în Germania, la Heidelberg. Mi se pare că piesa nu a fost vândută.

Iată o piesă deosebită, din care nu am văzut prea multe. Ea provine de la unul dintre cei mai buni specialişti din România, acest lucru constituind o garanţie asupra originalităţii sale (din păcate, această emisiune a fost falsificată integral, în condiţii relativ bune, astfel de producţii putând păcăli destul de lesne pe cei mai puţin avizaţi; mai multe detalii puteţi găsi în revista de studii editată de colegii din Braşov). Blocul a fost achiziţionat cu 155 dolari SUA, după 4 biduri (mai mult ca sigur aparţinând unor cunoscători).

De la acelaşi specialist provine şi această piesă din emisiunea Oradea, cu supratiparul dublu. Această varietate nu a fost catalogată până în prezent, supratiparele sunt însă originale (click pe imagine pentru mărire). Eroarea a fost oferită pentru 200 dolari SUA, dar nu a fost bidată, în ciuda faptului că mie, personal, acest preţ mi se pare unul acceptabil pentru importnaţa ei.

Iată o piesă de poştă aeriană din 1926, expediată recomandat de la Bucureşti la Berlin. Piesa îşi are un loc rezervat şi într-o eventuală colecţie de studiu al tarifelor la emisiunea Ferdinand. După 5 biduri, a fost achiziţionată cu 26 dolari SUA.

Tot într-o colecţie de tarife sau circulaţii ar fi nimerită şi această piesă din 1932, expediată din Braşov în Austria. Piesa ar intra şi într-un studiu de francaturi suplimentare pe întregurile cu marcă fixă (domeniu care chiar nu a fost abordat de niciun colecţionar în ultimii 30 de ani). În plus, plicul mai are pe verso şi un timbru fiscal, circulat poştal. Piesa a fost achiziţionată cu 23 dolari SUA, după 5 biduri.

Iată un bloc de 10 timbre de aviaţie, în care 5 piese prezintă pliuri spectaculoase de hârtie. Preţul solicitat, de 25 dolari SUA, este foarte potrivit.

O altă circulaţie grea, din 1934. În ciuda calităţii nu foarte bune (din cauza dimensiunii sale mari), ar avea un loc pe cinste într-o colecţie de studiu al tarifelor din perioadă. După 6 biduri, a fost vândută cu numai 13 dolari SUA - cu adevărat accesibil chiar şi pentru cei ce nu dispun de fonduri prea bogate.

IOVR-ul dublu de 1 Leu din 1948, cu supratiparul răsturnat, a fost oferit la "Buy It Now" cu 25 dolari SUA. Nu este mult pentru această eroare nu tocmai comună.


Fără prea mare plăcere revin asupra unui subiect pe care l-am abordat deja de vreo trei ori în mai puţin de trei luni de când am deschis acest blog: comercializarea "făcăturilor". Ca cea din imagine:

Din câte ştiu, vânzătorul a fost avertizat deja. Îşi atribuie domiciliul "pieselor" în Germania (Eppelheim sau Heidelberg). Numele de seller este gol-dmark987 şi oferă spre vânzare aproape în exclusivitate piese cu supratipar - nu numai din zona României actuale, ci şi din Serbia, Croaţia, Cehoslovacia şi cam tot ce are supratipar aplicat pe mărci ale fostei monarhii austro-ungare, sau pe mărci maghiare sau ale ţărilor limitrofe din perioada 1944-1945. Cel ce mi-a atras atenţia prima oară asupra individului mi-a spus că are în evidenţa sa sute de "item numbers" comercializate sub acelaşi "seller ID". Bine că mai este cineva care face şi acte caritabile.

Probabil că o plângere înaintată celor de la eBay îi va determina să analizeze natura tranzacţiilor individului şi, pe baza datelor furnizate contului PayPal aferent, va putea fi identificat urgent după cardul utilizat la încasări. Probabil că nu ar strica să-i fie "afişat" numele şi pe cele mai importante forumuri filatelice.

Ca acest individ mai sunt cel puţin alte două persoane din Ungaria, cunoscute deja de colecţionarii români din Ardeal. Adevărul este însă unul trist: asemenea indivizi există pentru că există şi credulitate şi lipsă de informare în rândul colecţionarilor.