Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

sâmbătă, 30 iulie 2011

Piese, piese

Ce-am mai văzut pe portalurile online? Vă arăt, că nu vreau să ţin numai pentru mine, aşa că putem să mai discutăm puţin pe marginea unor piese.

Această pereche a fost vândută cu 140 de dolari, după 4 biduri. La prima "vedere", pare OK. Dar neînsoţită de un certificat (sau vizionând numai fotografia piesei pe internet) eu nu aş fi dat aceşti bani. Câteodată, chiar mai mult de nouă piese (de 2 şi 5 parale Cuza) din zece verificate se dovedesc a avea ştampilele falsificate.

Piesa de 18 bani din 1868 din imaginea de mai sus se află într-o stare aproape precară, dar cu toate acestea, ştampila tip "baston" face orice cunoscător să se uite cu ceva mai multă atenţie. Aceste ştampile erau, de regulă, utilizate pe formulare poştale, nu ca ştampile obliterante. De aceea, atunci când sunt întâlnite pe mărci, ele sunt mai rare. Dacă m-ar fi interesat ştampilografia, aş fi achiziţionat această piesă, în speranţa că, poate, mai târziu s-ar putea să găsesc alta în stare mai bună.

Piesă neuzată cu margine de coală în partea dreaptă. Vândută cu 45 de euro, după 2 biduri. Are "faţă" frumoasă. Este ceva mai dificil de găsit în stare neuzată, cu astfel de margini.

Din aceeaşi emisiune, valoarea de 50 bani a fost vândută cu 52 de euro, după 2 biduri. La această piesă aş fi avut ceva rezerve, deoarece pare afectată de un pliu oblic în colţul stâng inferior (se vede mai greu, dar se vede). Piesa s-ar putea însă să aibă un retuş în medalion, în jurul efigiei, dar este greu vizibil. Se distinge la ceafă o pată mai lăptoasă, neafectată de retuş.

Aceasta mi se pare o piesă interesantă. Tot făcând calcule, nu mi-am dat seama cam de pe ce categorie de corespondenţă ar putea proveni (teoretic ştiu variantele, dar asemenea piese nu prea sunt cunoscute întregi). Perechea pare a proveni din marginea dreaptă a colii. Oricum, mai fac săpături. Fragmentul a fost vândut cu numai 53 de dolari, după 6 biduri.

Acest fragment s-a vândut cu 140 de dolari, amator fiind un singur bidder. Este drept, asemenea blocuri sunt ceva mai rare, dar marginile foarte înguste ale fragmentului nu oferă nicio informaţie în plus faţă de fragmentul în sine, deci este ca şi neglijabil.

Aceasta este o piesă foarte frumoasă, în ciuda micii rupturi de la deschiderea plicului, deasupra mărcii. Orice corespondenţă purtând două ştampile figurative "vapor" este rară. Explicaţii puteţi vedea în decupajul articolului din imaginea de mai jos.

Piesa a fost vândută cu 271 de dolari, după 6 biduri.

Iată încă o piesă asemănătoare. Şi aceasta a fost însoţită de un colaj al unui articol de specialitate (click pe imagine pentru mărire):

Această piesă a fost vândută cu 371 de dolari, după 7 biduri. Din informaţiile mele, ambele piese cu câte două ştampile "vapor" au intrat în colecţia unui cercetător român, şi mă bucur pentru aceasta. Se pare că cele două scrisori au aparţinut (după modul de prezentare pe foile de album) colecţiei marelui filatelist Liviu Cristea.

Şi dacă tot am vorbit de ştampilele tip "vapor", recent a fost oferită şi această carte poştală, cu numai 25 de dolari. Dar cred că nu a fost vândută. Comparaţia este facilă, şi atunci ar fi de înţeles de ce.

Cele două erori dantelate de la comemorativele Ferdinand (neuzate cu şarnieră) au fost vândute cu 100 de dolari, după 11 biduri. Ca o remarcă personală: nu am văzut până acum erorile dantelate cu o centrare perfectă. A văzut cineva?

Iată o piesă care a fost oferită la un preţ neglijabil, dar care nu a fost vândută. O asemenea piesă reprezintă, în opinia mea, o piesă grea pentru o colecţie de studiu a mărcilor "Mihai copil", dar şi pentru o colecţie de studiu a tarifelor din perioadă. Puneţi-vă întrebarea de câte ori aţi întâlnit mostre de mărfuri circulate corect prin poştă.

Iată o piesă interesantă, din 1933. Este numai faţa a ceea ce ar putea fi un plic de format mare. Menţiunea "imprimate" aplicată cu o ştampilă de mână mă duce cu gândul la o expediere în străinătate a volumului comemorativ "75 de ani de la primele mărci Cap de bour", pentru care nu se putea utiliza marca "Gratuit" emisă cu aceeaşi ocazie (ea fiind acceptată numai la corespondenţele interne).

O serie de "Victoria" în blocuri, numai pe hârtie albă, a fost vândută cu 120 de euro după 20 de biduri. La vremea respectivă, punerea în circulaţie a acestei emisiuni a fost aspru criticată de filatelişti. Şi mai ales restricţiile impuse la distribuţie. Deşi iniţial a fost considerată o emisiune speculativă, iată că acum tot filateliştii o "validează". Dar au trecut de atunci peste 60 de ani. Faceţi o paralelă cu unele emisiuni actuale... Chiar ar fi interesant să aflu (să aflăm, mai bine zis) care este poziţia pe care vă situaţi.

Aceasta nu este marea raritate de pe lume, dar eu aş fi cumpărat-o doar pentru frumuseţe. Este o piesă atrăgătoare.

Dacă aveţi răspunsuri la cele semnalate de mine (sau întrebări), le aştept cu cea mai mare plăcere.

Nu pot să închei articolul, fără a semnala câteva "apariţii" în blogosferă. De colecţionari. Prima ar fi Blogu lu Ninu, care nu este colecţionar de mărci, ci de ceasuri (de fapt nu este un blog nou, ci abia acum descoperit de mine - aşa-mi trebuie!). Am vizitat, am văzut, mi-a plăcut şi vă recomand şi vouă să îl vizitaţi. Apoi ar mai fi simmar555, care (în afara faptului că se ia singur peste picior) are câteva întrebări la care aşteaptă câte un răspuns. Vă rog să îl ajutaţi.
Un salut şi pentru alţi colecţionari, pe care îi puteţi vizita: Se-cret, Kolector, Cornelius Ionescu. Nu scriu toţi numai despre timbre, dar sunt de-ai noştri!

10 comentarii:

  1. am trecut sa vad colectia de ceasuri a lui Ninu...
    interesanta....
    mie imi plac cesurile de buzunar...

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult Max ca ai scris despre colectia mea, de fapt eu colectionez mai multe... nu doar ceasuri :)... sant multi colectinar :)

    Uite aici
    Si aici

    Si aici :)

    RăspundețiȘtergere
  3. pandhora: Ştiu pe cineva care are o astfel de colecţie, de ceasuri de buzunar, dar e plecat de câţiva ani buni din ţară. Chiar aşa, acum realizez că nu mai ştiu nimic de el...

    RăspundețiȘtergere
  4. Ninu: Plăcerea este de partea mea! Eu am văzut deja, lăsasem plăcerea descoperirilor pentru ceilalţi vizitatori.

    RăspundețiȘtergere
  5. Cindva demult..cand aveam cred vre-o 14 ani, aveam si eu un clasor, si eram tare mandru de el, aveam doar timbre cu animale si pasari :))) cele mai multe din Guineea Bissau ca acelea erau predominante in plicurile cu timbre filatelice care se gaseau la posta :))) dar am darui clasorul la cineva pe o colectie de lingurite de inghetata.. 1400 de lingurite de inghetata de diverse tipuri am avut... apoi am dat si aceea colectie de lingurite pe o colectie de servetele pe care am dat-o cadou fostei mele sotii care in momentul in care m-a parasit avea peste 3000 de servetele in colectie.

    RăspundețiȘtergere
  6. Ninu: Şi au am maiavut "tentative". Prima oară am început cu o colecţie de modele de avioane şi nave, pe care le lipeam singur din "componentele" vândute în cutiile din comerţul de la acea dată (produse în fosta RDG). Apoi, am trecut la timbre, încă de pe vremea când aveam vreo 9 ani. De atunci am rămas fidel acestei pasiuni.
    Prin şcoala generală, am avut o dirigintă care, deşi nu era colecţionară, ne încuraja să colecţionăm mărci poştale. De dragul lor, mulţi copii reuşeau să înveţe lucruri de care pur şi simplu fugeau pe la orele de istorie şi geografie. De păsări, animale, cosmos, pictură nici nu mai vorbesc. Tare-mi pare rău că astăzi nu prea mai dai peste astfel de oameni...

    RăspundețiȘtergere
  7. salutare. De cate ori intru pe blogul tau, aflu informatii noi. Te felicit pentru rabdarea cu care impartasesti aceste informatii. eu am acasa doar cateva aparate foto vechi, unele le-am pus si pe blog.

    RăspundețiȘtergere
  8. Costin Comba: Mulţumesc frumos pentru apreciere. Cred că nu trebuie să-ţi spun eu ce este pasiunea, pentru că o văd şi la tine. Aşa că te rog să primeşti, la rândul tău, felicitări pentru ceea ce faci.

    RăspundețiȘtergere
  9. Salutare. Multumesc mult pentru informatiile filatelice, ma ajuta foarte mult. Sunt curios daca se poate largi aria studiului filatelic si pe coli intregi,perioada 1903-1965. Putini sunt cei care colectioneaza asa ceva, eu numarandu-ma printre ei si as dori sa am un dialog cu cineva pe aceasta tema.

    RăspundețiȘtergere
  10. STANCIU: Bineînţeles că se poate. Dar sunt două probleme: prima, nu prea se găsesc coli din această perioadă (poate, cu excepţia uzualelor Mihai 1940-1947); a doua ar fi că nu prea sunt la îndemâna oricui (financiar vorbind), presupunând că potenţialul amator găseşte aşa ceva.
    Studiul colilor este deosebit de important (cred că am mai spus-o în vreo două articole). Pentru majoritatea emisiunilor s-ar mai găsi ceva informaţii, dar cei într-adevăr cunoscători sunt foarte puţini şi... se pare că nu prea sunt dispuşi să împărtăşească ceea ce ştiu. Dacă aveţi vreo problemă concretă, nu ezitaţi să adresaţi întrebarea în cadrul unui comentariu. Dacă ştiu răspunsul, vi-l dau cu cea mai mare plăcere, sau poate că pot să vă înfrum spre persoana potrivită.
    Vreau şi eu să vă mulţumesc pentru că sunteţi cititor al blogului.

    RăspundețiȘtergere