Una din categoriile de întreguri care nu se regăseşte la poşta română este cea formată de carnetele pentru economii poştale. Au existat şase emisiuni distincte, puse în circulaţie între 1882 şi 1908. Dintre acestea, numai cinci emisiuni au existat şi cu inscripţiile germane dublate de inscripţii în limba română.
Prima emisiune, din 1882, are marca fixă identică cu cea a emisiunii de mărci poştale din 1867, fiind imprimată în roşu. Există două formate cunoscte, unul mai mare (21x9 cm) şi unul mai mic (16x8 cm, cu aproximaţie) (click pe imagini pentru mărire).
A doua emisiune (1883-1889) are marca fixă identică cu cea a emisiunii de mărci poştale din 1883. Se pare că o variantă cu textele bilingve, germană română, ar fi existat, dar nu ar fi fost pusă în circulaţie (chiar literatura austriacă se contrazice).
În 1890-1892 s-a pus în circulaţie o emisiune nouă, cu modelul mărcii fixe modificat, similar cu cel de la cărţile poştale contemporane. Valoarea nominală a mărcii fixe este exprimată în kreuzer.
Un model identic, dar cu valoare nominală a mărcii fixe exprimată în heller, a fost pus în circulaţie în 1900. Această emisiune a mai fost urmată de numai încă una, în 1908, având modelul mărcii fixe modificat din nou.
Aceste întreguri poştale sunt destul de rare. În ciuda faptului că preţurile vehiculate în literatură ar fi mai mici decât cele la care sunt evaluate unicatele obliterate de 1 şi 2 kreuzer din prima emisiune, din 1850 (ca o simplă comparaţie), eu le văd mult mai rare decât aceste mărci, luând în considerare chiar frecvenţa de apariţie prin colecţii şi licitaţii.
Interesul meu pentru aceste întreguri poştale este de dată ceva mai recentă, dar stau foarte bine cu memoria vizuală. Nu le-am întâlnit decât în stare necirculată (este vorba de cele bilingve, germană şi română, deoarece exemplarele numai în limba germană le-am văzut şi utilizate). Le-a văzut cineva circulate?
In stare necirculata le am si eu pe cele bilingve (germana/romana si germana/ruthena) si n-am dat inca de vreun exemplar circulat. Dar, cine stie...
RăspundețiȘtergereCred că sunt destul de rare. N-am văzut circulate, dar vorba ta, cine ştie... De aceea am şi întrebat.
RăspundețiȘtergereBuna ziua,
RăspundețiȘtergereBine v-am gasit.
Desi sunt numismat si foarte putin filatelist, imi place sa citesc blogul dv.
Iertati-mi ignoranta, dar imi puteti explica in ce fel circulau aceste intreguri ?
Eu am crezut initial ca sunt similare foilor de economii pentru copii ( cele emise de CEC cu 25 de casute pentru timbre de economisire de 1 respectiv 2 lei ).
Multumesc anticipat pentru lamuriri.
Cu stima,
Sorin 70
Sorin 70: Exact cam pentru acelaşi lucru au fost folosite, urmând să ateste economiile făcute prin Casa de Economii Poştale (cu sediul în Viena şi cu circa 4000 de oficii din tot imperiul care asigurau serviciul de economii). Practic, noul serviciu (de la acea data) a constituit precursorul primelor tranzacţii financiare fără cash (astăzi în Europa este acel serviciu denumit Eurogiro).
RăspundețiȘtergereAceste imprimate jucau un rol asemănător unui cec actual, putându-se folosi numai pentru sume mici. După lipirea numărului corespunzător de mărci, posesorul se putea prezenta la orice oficiu poştale care asigura şi serviciul de economii, unde i se recunoştea valoarea depunerii, iar formularul era ştmapilat(în locul rezervat) cu ştampila de zi a oficiului.
Cam asta este, pe scurt.
Acest serviciu nu a existat şi în Regat, ci numai în zonele administrate de Austro-Ungaria (Ardeal şi Banat), respectiv numai de Austria (Bucovina).
Multumesc pentru informatii.
RăspundețiȘtergereSorin 70: Plăcerea este de partea mea!
RăspundețiȘtergere