Episoadele anterioare: (1), (2).
Ce software pot să folosesc?
Nici la această întrebare nu există un răspuns tranşant. Răspunsul cel mai potrivit ar fi "depinde". Sunt ani buni de când tehnoredactarea computerizată nu se mai face exclusiv pentru print. Tot mai mulţi editori se îndraptă astăzi spre alte medii, din care cel mai important rămâne internetul. Deoarece acest subiect nu va fi abordat în serialul de faţă, nu voi intra în detalii.
În gama de tipărituri realizate în prezent, cel mai utilizat sistem de imprimare îl reprezintă tiparul offset. În mod clasic, tipăriturile color sau alb-negru pe care le citim aproape în fiecare zi, fie ele ziare, reviste, cărţi sau simple broşuri sunt realizate prin acest sistem de imprimare. El presupune, în cele mai multe cazuri, utilizarea a numai patru culori de bază pentru compunerea oricărei ilustraţii în policromie. Cele patru culori (denumite şi culori proces) sunt cyanul, magenta, galbenul şi negrul. Pornind de la acest element, orice software cu ajutorul căruia se realizează o lucrare în formă digitală şi care este destinată imprimării în sistem offset trebuie să îndeplinească cel puţin două cerinţe de bază:
- să "ştie" să lucreze în standardul de culoare CMYK (acestea sunt acronimele pentru cele patru culori de bază);
- să fie capabil să genereze separaţiile de culoare pentru fiecare din cele patru culori de bază.
Categorii de software
În tehnoredactarea computerizată se lucrează cu texte, cu imagini şi cu desene. Pornind de la aceste trei elemente rezultă şi principalele categorii de software:
- software pentru prelucrarea imaginilor;
- software pentru crearea şi manipularea ilustraţiilor (desenelor);
- software pentru aşezarea în pagină a textului, imaginilor şi desenelor;
- pachete de utilitare diverse, necesare pentru efectuarea operaţiunilor de prepress (vom discuta mai târziu ce presupune), pentru gestionarea şi vizualizarea bibliotecilor de imagini, pentru culegerea de text, pentru scanarea imaginilor, pentru crearea, managementul şi conversia fonturilor etc.;
Pe piaţa mondială de software de grafică există multe programe specializate, de la unele profesionale, comerciale, la altele gratuite ("open source"). Datorită caracteristicilor de care dispun, unele programe au devenit deja un standard în tehnoredactarea profesională, fiind utilizate pe larg atât de către edituri şi agenţiile de publicitate, cât şi de tipografiile din toată lumea. În episoadele următoare nu voi face referiri la tot ce se găseşte pe piaţă (nici nu cred că ar putea cineva face acest lucru), ci mă voi limita la următoarele pachete software:
1. Pentru prelucrarea imaginilor:
- Adobe Photoshop (pachet comercial);
- GIMP (software "open source");
2. Pentru crearea şi manipularea ilustraţiilor (desenelor):
- Adobe Illustrator (pachet comercial);
- CorelDraw! (pachet comercial, de asemenea);
- Inkscape ("open source");
3. Pentru aşezarea în pagină:
- QuarkXPress (comercial);
- Adobe InDesign (comercial);
- Scribus ("open source").
4. Utilitare: nu voi preciza acum o listă a acestora, când va fi cazul voi face referirile necesare în funcţie de subiectul abordat în episodul respectiv.
Toate pachetele de software enumerate sunt disponibile atât pentru Apple OS X, cât şi pentru Windows (de la XP SP2 în sus), cu excepţia pachetului CorelDraw!, a cărui ultimă versiune portată pe OS X este 11.
O listă de software destinat tehnoredactării computerizate poate fi găsită aici, iar o comparaţie între cele mai cunoscute pachete poate fi consultată aici. Probabil că de unele nici nu aţi auzit, dar ele se (mai) folosesc.
Unii tehnoredactori recomandă în plus pachetul de programe Adobe Acrobat (atenţie, nu este vorba despre banalul Adobe Reader, ci de fratele mai mare al acestuia), dar sunt situaţii în care acesta nu este neapărat necesar.
Probabil că vă întrebaţi de ce nu figurează în lista de mai sus popularul Microsoft Word. Ei bine, acest program este total nefolositor pentru print, deoarece nu "ştie" decât stadardul de culoare RGB. El poate fi utilizat ori pentru print digital, ori pentru o lucrare realizată în alb-negru. Nu şi pentru policromii.
Deocamdată ne oprim aici. Dacă aveţi întrebări, le aştept cu interes.
(Va urma)
©2012 Max Peter. Toate drepturile rezervate.
Personal, întotdeauna am preferat suita Adobe. Mi se pare mai flexibilă și mai lipsită de erori. Din păcate în tipografiile din România se folosește la greu Corel în ciuda faptului că e un program cu mari probleme pe partea de profile de culoare. Cei drept nici nu-i poți cere prea multe: e un program de tip all-in-one ce a evoluat dintr-un program vectorial.
RăspundețiȘtergereNici eu nu agreez CorelDraw. Se apucă câte unul să facă efecte, lens, conteiner şi alte alea, iar când introduci fişierul în RIP primeşti erori postscript.
Ștergere