Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

joi, 8 noiembrie 2012

De ce ar trebui să mă intereseze FDC-urile?

Mai devreme am dat pe eBay peste piesa din imaginile de mai jos (click pentru mărire).


Plicul a fost vândut cu o sumă nesemnificativă, dar nu la acest plic doresc să mă refer în mod special, ci la FDC-uri în integralitatea lor. Este vorba despre o problemă de principiu, dar care ţine şi de metodologia catalogării în acelaşi timp.
Obiectivul meu este să realizez un catalog al mărcilor poştale româneşti. Nu jinduiesc să mă "întind" prea mult spre perioada contemporană, din cauza faptului că este o perioadă (mai ales cea din anii apropiaţi) care mi se pare anostă şi plictisitoare. Şi, poate cel mai important lucru, într-o eventuală ediţie tipărită ar consuma un spaţiu editorial enorm, care presupune costuri considerabile. De ce ar trebui eu să bag mâna în buzunar ca să plătesc reclamă pentru nişte produse care au avut o circulaţie poştală aproape inexistentă?

Rândurile de mai jos reprezintă o opinie personală, aşa că luaţi-o ca atare. Nu oblig pe nimeni să şi-o însuşească, eu doresc doar să provoc o mică dezbatere.

Al cui catalog ar fi? Al mărcilor poştale. Ce au mărcile poştale în comun cu FDC-urile? Păi au un singur lucru: au fost lipite pe aceste plicuri. Sunt FDC-urile nişte produse oficiale ale Poştei? Unele da, altele nu. Care ar fi criteriul? Singurul de luat în seamă (şi de bun simţ în acelaşi timp) ar fi cuprinderea lor în deciziile de punere în circulaţie ale emisiunilor respective.

Să o luăm şi pe altă parte.
Sunt FDC-urile un rezultat al unei necesităţi poştale? De bună seamă că nu. Sunt produse filatelice în proporţie de 100%. Că au avut putere de circulaţie poştală, asta este altă treabă.
Aici este dilema pe care o am: de ce ar trebui incluse FDC-urile într-un catalog, atât timp cât sunt produse filatelice?

Dilema este cu atât mai mare, cu cât unele informaţii care au ajuns pe piaţa filatelică după 1995-2000 confirmă că încă din anii '70 Poşta a făcut o mare măgărie (sau cel puţin în acei ani şi-a dat în petic, la propriu, povestea fiind chiar şi mai timpurie). Ce spun aceste informaţii? Ei bine, am să vă povestesc o întâmplare petrecută cam acum 13 ani, dacă mai ţin bine minte.

Am lucrat la o listă care cuprindea, printre altele, şi enumerarea FDC-urilor româneşti. După ce am terminat-o, l-am rugat pe regretatul Mircea Pătrăşcoiu (Dumnezeu să-l ierte, ne-a părăsit anul acesta) să îşi arunce un ochi pe ea şi eventual să-mi propună midificări, ştiind că FDC-urile au reprezentat o mare pasiune a domniei sale.
După oarecare timp ne-am reîntâlnit, iar regretatul nostru coleg mi-a reproşat că am trecut în listă FDC-uri care nu ar exista în realitate. L-am rugat să mi le nominalizeze, şi am alcătuit în acest fel o listă suplimentară, conţinând FDC-urile "cu probleme".
Am luat la puricat lista şi am contactat din nou sursele de la care aveam informaţiile: "Domnilor, ce-i cu aceste poziţii, există ele într-adevăr?" "Da, domnule, ele există", mi-au răspuns sursele, prezentându-mi aproape pentru toate poziţiile respective piesele "în carne şi oase". Pe de o parte erau FDC-uri "neoficiale", dar cu ştampile "prima zi" în toată regula (adică având datele punerii în circulaţie a emisiunilor respective), pe de altă parte erau FDC-uri confecţionate pe alte tipuri de plicuri decât cele utilizate la FDC-urile comercializate în ţară. "De unde aveţi aceste piese, domnilor?", mi-am întrebat colaboratorii. "De la partenerii noştri din ţara dumneavoastră. Ei ne-au livrat mărcile şi ştampilele prima zi, iar plicurile le-am imprimat noi aici".

Voilà de te holbează! Pentru ce trebuie să mă chinuiesc eu să descopăr ce a fost oficial şi ce a fost fabricat pe sub mână, cu acordul tacit al autorităţilor comuniste? Pentru ce?
Şi până la urmă, care este contribuţia acestor FDC-uri la dezvoltarea filateliei? Câţi amatori sunt de aşa ceva, pentru că în afară de cel mult 20 de piese, restul nu constituie decât maculatură! În opinia mea sunt produse nepoştale, care nu au ce căuta într-un catalog serios.

26 de comentarii:

  1. Dragă Max !
    Da , FDC-urile nu au fost o necesitate poștală stringentă dar cu siguranță au fost o necesitate filatelică . De ce ? Simplu ! Chiar exemplul cu care ai început articolul și apoi celelalte ne pot demonstra ce haos și de câtă ,,creativitate,, ar fi dat dovadă unii meseriași întru filatelie speculativă să ,,emită,, aceste produse dacă administrația nu le-ar fi emis ea oficial. Ce-ar fi spus străinii ? Ia uite mă la Românii ăștia , nu-s în stare să facă și ei niște FDC-uri oficiale , vai de mama lor ! Ce brambureală-n ograda lor !,n-ai cu cine discuta serios treaba asta la ei !,nu pot fi și ei în rând cu toată lumea !
    Nu noi Românii am inventat moda asta cu FDC-urile , nu noi am fost primii care am exagerat cu ea . Am fost și noi în rând cu lumea.

    De bună seama nimeni nu te va condamna dacă le excluzi din cuprinsul catalogului la care îți dai atâta osteneală. Dar consider că acest tărâm filatelic trebuie privit tot cu respect măcar din considerație pentru cei care au făcut o pasiune din colecționarea acestora.

    Sunt absolut sigur că trcerea timpului ( decenii) va schimba atitudinea actuală a multora față de FDC-uri , că se va trece peste considerarea lor ca fabricate filatelice ( să ne aducem aminte de șocul creat în epocă de apariția comemorativelor ,față de norma filatelică de atunci reprezentată de timbrele de francare)

    Să privim cu mai multă seninătate trecutul și cu mai mult optimism viitorul , va fi fiind pe undeva în România un travailleur la catalogul FDC-urilor Românești.

    Numai bine și mult spor !

    RăspundețiȘtergere
  2. Deşi nu sunt decât un simpatizant al "mişcării filatelice", consider că dl Max Peter are perfectă dreptate : eliminând din start această categorie ambiguă, se elimină ambiguitatea şi controversele care s-ar putea isca la nesfârşit şi care nu ar duce la nimic bun, doar la o curată pierdere de timp într-o dispută cu argumente mai mult sau mai puţin pertinente.
    Vă urez un weekend cât mai plăcut!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulţumesc pentru intervenţie şi vă doresc şi eu un weekend plăcut!

      Ștergere
  3. Colectia domnului Patrascoiu (Dumnezeu sa-l odihneasca in pace), pe care urma sa o achizitionez in luna decembrie are si multe FDC-uri interesante. Dupa parerea mea piesele de rezistenta din aceasta colectie nu sunt primele FDC-uri (colectia contine toate FDC-urile pina la 1992 si incomplet pina la 1997) ci colitele nedantelate (le are pe toate) unele extrem de rare cum ar fi "Osaka 1970".
    In ceea ce priveste catalogarea lor , parerea mea este ca FDC-urile indreptatite sa fie mentionate intr-un catalog general sunt cele care au circulat efectiv prin posta. Asta nu exclude faptul de a exista separat un catalog specializat al FDC-urilor.
    Acum aflu pentru prima data de "magaria postei din anii 70". Chiar daca astazi o percep si eu ca pe o "magarie" sunt sigur ca in Romania anilor 2100 - 2200 aceste piese vor fi tratate la fel cum sunt tratate astazi, reimpresiunile Gorjan ale primelor marci romanesti.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu exclud existenţa unui catalog specializat adresat FDC-urilor, dar aş vrea să-l văd pe acela care dispune de informaţiile necesare redactării lui (numai la olimpiadele din 76 şi 80 am avut ocazia să văd, de exemplu, câte patru-cinci variante de plicuri ştampilate corect, cu ştampila oficială, dar care sunt de neîntâlnit în ţară). Am văzut de asemenea alte formate de plicuri, sau plicuri imprimate pe hârtie cretată, în timp ce plicurile comercializate în ţară erau realizate pe hârtie "chioară".
      Cine ştie oare câte alte asemenea situaţii ar mai fi?
      Probabil că tot colecţionarii vor găsi răspunsul la întrebarea mea, dar va trebui să mai treacă ceva timp.
      Mulţumesc pentru răspuns.

      Ștergere
  4. Sunt multe capitole f. interesante ale filateliei romanesti care inca isi asteapta cercetatorii.
    Daca cineva este dispus sa investeasca timp si resurse pentru a centraliza un volum mare de informatii , de ce ar face asta pentru FDC-uri si nu pentru sa zicem studiul tuturor tipurilor de hartie folosita la marcile romanesti?
    Eu cred ca , avind in vedere aceasta ordine de prioritati , FDC-urilor inca nu le-a venit rindul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Suntem exact pe aceeaşi lungime de undă. Există capitole (emisiuni) bogate în detalii care nu aşteaptă decât să fie luate la verificat de cineva. Uzualele din perioada interbelică şi "banalele" uzuale Mihai nu au fost aproape deloc cercetate.
      Şi eu cred că FDC-urile ar mai putea aştepta, priorităţile fiind altele.
      Acest lucru este confirmat şi de piaţă. Unele varietăţi la mărci chiar comune sunt mult mai căutate decât FDC-urile.

      Ștergere
  5. Produse inventate de unii care aveau painea si cutitu' pentru a oficializa specula si ingrosa veniturile personale. A perpetuat in anii '80-'90 si chiar erau obligatorii prin exponate, ingrosand veniturile aceloarsi speculanti. Astazi, cu foarte mare greutate mai sunt acceptate prin expozitii si exponate, lumea constientizand ca sunt facaturi semi-oficiale. Cocluzia. Intr-o filatelie ce se vrea moderna si de secol XXI, aceste inventii ar trebui tratate separat si nu oficializate intr-un catalog adevarat.
    Opinia mea pur personala. Cine se supara, nu are decat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am ridicat această problemă ca să o discutăm împreună, nu pentru că aş dori să se supere cineva.
      Evaluăm fiecare punct de vedere, de aceea avem raţiune şi posibilitatea de a comunica.
      Mulţumesc pentru opinie.

      Ștergere
  6. Indrãznesc sã-mi dau si eu cu pãrerea deoarece am senzatia cã iti pot fi de folos.
    In acceptiune filatelicã generalã, notiunea de FDC nu se referã strict la “cover” ca plic; iatã, de exemplu, o definitie folositã de americani: http://stamps.about.com/od/glossary/g/FDC.htm
    Din experienta mea filatelicã pot sustine faptul cã la un FDC importantã este stampila cu care a fost obliteratã marca si mai putin suportul postal. Sustin afirmatia si cu faptul cã termenul oficial utilizat este “First Day of Issue Cover” devenit uzual “First Day Cover” sau F.D.C.. Istoria postalã consemneazã faptul cã Administratiile postale erau (cândva) interesate sã facã din lansarea pe piatã a unei emisiuni de timbre, un eveniment remarcabil, un adevãrat spectacol. Actiunea avea si un pronuntat caracter comercial si ca urmare, organizatorul asigura o stampilã specialã “First Day of Issue”, pusã la dispozitia participantilor la un oficiu special organizat ad-hoc. Timbrele lansate pe piatã deveneau in mod evident mai rare dacã erau obliterate special cu o stampilã valabilã doar o zi. Sã nu uitãm cã existã si multe stampile speciale “ultima zi a circulatiei”. Stampila putea fi, deci, folositã pentru obliterãri dupã inspiratia si fantezia oricãrui participant. Pentru cei mai comozi (probabil) emitentul executa plicuri, cartoane filatelice si maxime care, regulamentar, trebuiau sã fie catalogate cu precizarea obligatorie a tirajului.
    Revenind la ideia principalã, importante sunt stampile si nu suportii. Dacã ne uitãm la structura FIP, constatãm cã nu existã o clasã aparte FDC; acestea sunt incluse in clasa de colectionare si expunere “istorie postalã” in subclasa “marcofilie” la capitolul stampile speciale.
    Asadar, de ce sã fie catalogate plicurile dacã, importantã este stampila? Doar pentru cã sunt suport pentru timbru si stampilã?! Regulamentele prevãd cã e recomandat sã expunem obliterarea in fereastrã iar in exponatele de filatelie tematicã, spre exemplu, numãrul de piese mari (plicuri, maxime, colite, blocuri) este limitat pentru fiecare panou.
    As remarca si faptul cã initial, in cataloagele filatelice oficiale ale timbrelor românesti, editate in anii 1954 si 1957, erau prezentate stampilele speciale prima zi ca imagine cu plicul sau maxima in intregul ansamblu dar, catalogul din 1964 are capitol special ilustrând (si chiar catalogând cu caracteristici) doar stampilele “prima zi” si “obliterãri speciale”.
    Bref, ca filatelist nu gãsesc util un catalog special al plicurilor chiar dacã aceasta modã se poartã. Dupã cum se poate vedea in http://www.afdcs.org/fdccatalogs.html cea mai mare asociatie specializatã American First Day Cover Society lucreazã cu cataloage ale stampilelor având ca suport plicurile “First Day of Issue”.
    Fãrã indoialã, o bazã de date cu toate stampilele speciale, inclusiv cele prima zi de circulatie, ar fi foarte utilã si ar merita efortul de realizare din partea celor dispusi sã depunã acest efort!
    Si ca sã inchei cu o referintã la piesa care a generat discutia, eu remarc spiritul vremii, respectiv faptul cã realizatorul plicului a dactilografiat “First Day of Issue” fãrã a face referire la plicul suport.
    Sãnãtate, sã le putem face pe toate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Doamne ajută! Mulţumesc frumos pentru urare şi vă asigur că şi eu vă doresc sănătate cât încape! :))

      În opinia mea, inventarierea tuturor producţiilor de tipul plicurilor prima zi a emisiunii depăşeşte scopurile pe care mi le-am propus.
      Din punct de vedere metodologic, au aş face distincţie între FDC-urile puse în circulaţie oficial de către poştă (şi menţionate ca atare în deciziile de punere în circulaţie ale emisiunilor respective) şi restul producţiilor, de tipul plicurilor realizate de filatelişti cu ocazia diverselor evenimente (expoziţionale sau nu).
      În lucrarea pe care mă străduiesc să o fac, probabil că nu voi depăşi volumul de informaţie prezentat de cataloagele generale (adică doar o menţionare şi cam atât). Nici măcar nu mi-am propus să abordez perioada Republicii, iar până în 1948 nu prea există FDC-uri "oficiale".
      Eu am vrut să subliniez altceva în articol: faptul că pe lângă FDC-urile "oficiale" (cunoscute şi catalogate de lucrările mai vechi, aşa cum aţi menţionat) există şi produse "fantomă" (din punctul de vedere al menţionării în deciziile oficiale ale Poştei), unele chiar catalogate de Michel de exemplu, dar necunoscute în România (beleaua este că unele au apărut totuşi tot cu aprobarea Poştei). Las la o parte variantele de desen şi hârtie ale plicurilor, lucruri care sunt nerelevante, de neluat în seamă în ceea ce priveşte consecvenţa catalogării şi respectarea principiului autoimpus. Probabil că şi aceste producţii vor beneficia de o menţionare la fel de sumară ca celelalte, având adăugat însă termenul "neoficial". Iar colecţionarii (şi piaţa filatelică) vor decide în ce măsură li se poate sau nu acorda vreun credit.

      La acest capitol, divergenţele de idei şi de interpretare sunt destul de importante. Pentru un tematician, ele sunt piese importante. Pentru un colecţionar de istorie poştală (sau de "tradiţională"), această categorie de piese sunt apreciate de la "gunoi" la "poate ar merge". Reglementările diverselor organisme (mai ales cele care se referă la expoziţii sau jurizare) au încercat să deseneze o linie oarecum mediană. Însuşi modul de abordare al administraţiilor poştale diferă de la o ţară la alta. Dar mai toate au în vedere piesele noi, şi nu cele vechi. Unele administraţii utilizează ştampilele obişnuite, de zi, pentru FDC-uri. Altele creează ştampile specale destinate FDC-urilor.

      Revin la metodologie. Există două categorii principale de produse: cele poştale, respectiv cele filatelice. La cele poştale, treaba este clară.
      Discuţiile apar la produsele filatelice. Indiferent de cine le-a făcut (administraţie poştală sau filatelist), ele pot fi circulate, sau pot fi necirculate.
      Dacă vorbim de ştampilele speciale, atunci ne referim la alt produs. Nici ele nu sunt rezultate dintr-o necesitate poştală, dar au fost tolerate/acceptate de poştă. Dacă ele apar pe o piesă întrebuinţată în circuitul poştal, atunci beneficiază de un statut de care nu mai beneficiază dacă piesele respective sunt necirculate. În opinia mea, prima categorie poate fi menţionată în cataloagele specializate ale mărcilor, în timp ce piesele din a doua categorie nu ar avea ce căuta decât în cataloagele tematice.

      Din nefericire pentru mişcarea noastră filatelică, nu a existat niciodată o dezbatere pe teme de metodologie sau terminologie la nivel naţional. Fiecare cerc sau fiecare grupare, fiecare autor de lucrări sau articole a dorit să îşi promoveze propria viziune. Poate că vom putea până la urmă să ajungem la o soluţie acceptată de toţi pasionaţii.

      Mulţumesc foarte mult pentru intervenţie.

      Ștergere
    2. A fost un punct de vedere personal... Orice catalog sau mai corect orice bazã de date realizatã este binevenitã si mãcat o datã utilã cuiva. Aveti dreptate in privinta inexistentei unor metodologii unanim acceptate ca urmare a unor dezbateri macar nationale.
      Din ce retin eu, existã norme UPU privind obligativitatea postei de a preciza oficial si public tirajele timbrelor dar si ale FDCurilor. Trebuie studiatã problema deci, mai este loc de sãpat... Asadar, pe curând!

      Ștergere
    3. Suntem pe aceeaşi lungim de undă. Orice lucrare realizată, orice articol publicat constituie un pas înainte, în opinia mea. Indiferent de modul în care este primit.
      Lansarea sau propunerea de idei nu trebuie să sperie sau să descurajeze pe nimeni, din contră, cred că numai aşa putem face paşi înainte.

      Există, într-adevăr, norme. Poşta noastră a aderat şi ea la Sistemul Unic de Numerotare (http://www.wnsstamps.ch/fr), trebuind să furnizeze (prin acel birou filatelic al UPU de la Berna) informaţii referitoare la punerea în circulaţie a mărcilor şi efectelor poştale (în definitiv este o componentă a unei obligaţii asumate încă de la crearea UPU, aceea referitoare la informarea reciprocă a membrilor uniunii cu privire la valabilitatea şi realitatea mărcilor şi efectelor cu putere de circulaţie şi care capătă această putere pe întregul teritoriu al UPU). Exact în acest sens sunt emise buletinele periodice de informare. Cele mai recente pot fi găsite aici:
      http://www.upu.int/en/activities/philately/circulars.html.

      Vă asigur cu toată sinceritatea că sunt adeptul discuţiilor referitoare la metodologie şi terminologie. Cred că face parte din obligaţia noastră de a-i învăţa pe cei aflaţi mai la începutul drumului în această frumoasă pasiune.

      Ștergere
  7. Bună ziua,
    Mărturisiesc că sunt un colecţionar de FDC-uri România – întotdeauna m-am simţit atras de ele din cauza combinaţiei marcă, ştampilă, plic!
    Am avut de mult şi am încă multe semne de întrebare (unele le-am dezbătut şi cu regretatul Domn Pătrăşcoiu) referitor la unele piese pentru care Michel afişează preţ de FDC! Şi nu mă refer la „piese” „confecţionate” după 1990 (am unele din acestea şi ştiu cum au fost ele făcute!) ci la unele din anii 1955 şi mai apoi. Până la a le insera sau nu într-un catalog (specializat sau nu), cred că ar trebui ca cei care au acest „microb” să încerce să pună cap la cap ce se ştie că există pentru a vedea apoi cum au fost realizate sau „confecţionate”. Vreau să fiu bine înţeles: când scriu „confecţionate” nu implic nimic ilegal sau speculativ: pur şi simplu mă refer la piese neoficiale dpdv al Poştei Române.
    Dacă este cineva interesat să facă un inventar al FDC-urilor România din 1945 începând, pot ajuta cu ce ştiu şi ce am. O zi bună în continuare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu am susţinut că ce s-a făcut mai demult a fost o treabă ilegală. Legislaţia de atunci permitea aşa ceva (ba chiar era oarecum încurajată de sarcinile privind aducerea la bugetul statului a "aportului valutar"). Este în final o chestie de etică faţă de cei care cumpărau aceste produse.
      Pentru un posibil catalog, eu m-am hotărât să mă opresc la anul 1947 (lucrez de unul singur şi volumul foarte mare de informaţii mă împiedică să acopăr şi perioada Republicii). Dar am semnale că ar exista persoane interesate să facă acest lucru.
      Vă mulţumesc şi vă doresc şi eu o zi cât se poate de frumoasă.

      Ștergere
    2. Stimate Holla Hupp,
      personal colectionez piese circulate efectiv din perioada 1945-89, mai putin dupa aceasta data, dar includ cu mare placere si FDC-urile, fie ele chiar folosite dupa data punerii lor in circulatie. Mi se pare important faptul circulatiei marcii in sine si mai putin al suportului, desi acesta ii confera piesei uneori singurul fler. Cred ca nu trebuie sa va spun cat de fericit te face un FDC din anul 1947 sau Vanatoarea din 1956 trecut efectiv prin circuitul postal...
      Incerc la randu-mi de cativa ani sa scriu o carte despre circulatiile din perioada amintita, incluzand FDC-urile si v-as fi recunoscator pentru orice informatie despre acest subiect. Am consultat toata bibliografia existenta pentru informatii dar nu se gaseste prea mult. Cateodata nici macar numarul exact al exemplarelor fabricate nu este cunoscut.
      Astept deci noutati :-)

      Cu stima

      Zoltan Neppel

      Ștergere
    3. Bună ziua domnule Zoltan Neppel,
      Mărturisesc că am citit cu totul întâmplător comentariul dvs din 19.06.2015 pe blogul Max Peter (mulţumită articolului „Feriţi-vă de plicurile filatelice din perioada 1940-1947” din 21.12.2015). După aproape 3 ani, este şi explicabil!
      Nu ştiu cu ce info vă pot fi de folos aşa ca vă rog să mă contactaţi direct la cgavrilet@yahoo.com
      Vă mulţumesc şi pe această cale mulţumesc şi domnului Max Peter fără de al cărui blog nu ne-am fi întâlnit virtual.
      Cu stimă,
      Cristian Gavrileţ

      Ștergere
    4. Domnule Gavrileţ,
      Adăugaţi-l pe dl Neppel în cercurile dvs pe Google+ şi transmiteţi-i un mesaj, pentru că s-ar putea să nu revină pe această pagină a blogului.

      Ștergere
  8. Strict legat de titlu: la etichete este trecut doar cuvantul 'opinii'. Poate ar fi trebuit sa existe si acronimul 'FDC' (subiecul articolului). Pe lista de etichete am vazut ca nu exista deloc acronimul 'FDC'.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Odată ce există cuvântul în titlul articolului, nu prea are sens să îl pun şi la etichete. În plus s-ar putea să mă fi penalizat Google, aşa că cred că am făcut bine.

      Ștergere
    2. Imi cer scuze ca va contrazic, dar trecerea unui cuvant cheie la etichete ajuta in cazul unei cautari rapide. Am vrut sa citesc articole ale dumneavoastra pe tema 'FDC', dar la etichete nu exista cuvantul. Ma obligati sa iau titlu cu titlu ca sa gasesc ceea ce doresc la un moment dat si asta costa timp. Dupa parerea mea este importanta sistematizarea si accesul rapid la informatie.

      Ștergere
    3. Lipsa etichetei este cauzată de dorinţa mea de a nu populariza aceste produse pe care eu le consider doar nişte făcături care au apărut din dorinţa de a mai smulge nişte bani de la filatelişti şi nu din necesităţi poştale.
      În al doilea rând, pentru că nu există mă interesează perioada de după 1948.
      Pur şi simplu nu mă interesează subiectul. Oricum, nu cred că mai găsiţi vreun articol cu acest subiect.

      Ștergere
    4. In regula.

      Chiar ma gandeam ca plicurile prima zi nu sunt expediate prin posta, cu exceptia dorintei cuiva de a face acest lucru in mod intentonat.

      Ștergere
  9. Legat de circulatia redusa spre inexistenta a timbrelor contemporane, ma gandesc ca poate e firesc sa fie asa pentru ca acum exista posta electronica. O poza cu mobilul, cateva vorbe si gata scrisoarea electronica...

    Ma gandeam daca as fi tentat sa fac sa circule de complezenta timbre actuale, adica sa trimit la rude/ prieteni niste scrisori simbolice cu timbre contemporane. Conform site-ului Romfilatelia unele timbre actuale au frecvent preturi de circa 10, 15, 20 lei. Destul de descurajant pentru o joaca filatelica.

    La EFIRO 2019 de la MRR am vazut un exponat cu diverse documente oficiale pe care erau aplicate timbre fiscale ale epocii. Cred ca acum nici pe documente nu se mai aplica timbre fiscale, poate cu exceptia unora juridice.

    RăspundețiȘtergere