Oferta făcută de acest ID a fost vândută la un preţ care nu este de trecut cu vederea, în ciuda faptului că binecunoscutul Michel cotează aceste "mărci" cu mult mai mult: 96 de lire sterline, după 18 biduri. Pentru aceste patru piese:
.jpg)
Ce pot să vă spun este că supratiparele de pe cele patru mărci nu prea seamănă cu cele ale pieselor care mi-au trecut prin mână. Ele nu seamănă nici cu cele de pe aceleaşi mărci ruseşti, dintr-un lot oferit în mod repetat de un alt vânzător (nu îl nominalizez, dar dacă le mai văd odată, îi voi înşira toate făcăturile pe care le postează cu obstinaţie) (click pe imagine pentru mărire):
Deşi este un lucru care nu se face de regulă, uite că nu mă mai pot abţine şi vă atrag atenţia asupra lui.
Există o anumită mare editură care scoate un anumit catalog, îndeobşte apreciat de colecţionarii din întreaga lume. Mai există de asemenea o anumită casă de licitaţii care este cotată printre cele mai bune la nivel mondial. Nu am dovezi că ar exista o înţelegere între cele două entităţi (sau numai între anumite persoane care lucrează pentru ele), dar anumite situaţii s-au repetat cam de prea multe ori pentru a fi doar simple coincidenţe, în speţă:
- la casa de licitaţii apare un lot de "probe" sau de "ocupaţii" sau de alte piese nemaivăzute şi nemaiauzite;
- după terminarea licitaţiei, piesele în cauză apar ca vândute la un preţ incredibil pentru cunoscători;
- după una (sau două) ediţii, piesele în cauză (necatalogate până atunci) apar în catalogul editurii pomenite.
Dacă o asemenea tărăşenie s-ar fi întâmplat în sectorul bancar sau pe piaţa instrumentelor financiare, făptaşii ar fi fost demult în puşcărie! O astfel de mişcare reprezintă în mod cert o influenţare a pieţei libere.
Unde mai pui că această "ocupaţie" la Odesa nu poate fi susţinută nici cu documente, nici cu piese circulate.
Ruşinică, domnilor, ruşinică!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu