Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

duminică, 29 ianuarie 2012

Life in Pictures - Păsări

Probabil că aţi remarcat slăbiciunea mea pentru gravuri. În această săptămână m-am oprit din nou la un bloc cu mărci gravate de către marele Czeslaw Slania (click pe imagine pentru mărire).


Oricine poate participa la "Life in Pictures", aflaţi mai multe la Costin.

Vă recomand să treceţi şi pe la Anastasia, Androxa, Ninu, Carmen, Alm, Cleo, Clipe de Cluj, C.L.M., Colţul cu muzică, Life in Pictures, Cris-Mary, Dana, Dani, Daurel, Diverse, Florina, aefcfoto, Gabriela Elena, Gabriela Savitsky, Gândire logică, Geanina, George Secăreanu, Secawildexplorer, Grupul porcilor abjecţi, Hapi, innerspacejournal, Iulisa, Lolita, Lorelei, addicted, Alexandru, lunapatrata, Marycix, Minoki, Mirela, Napocel, neuroanchiloza, Iulia, Vera, Pandhora, Elena, Ciprian, Alina, cypy, Sophie, psi, Robert, Rokssana, Sara, Sergiu, SoriN, fewstuff, stropidesuflet, Teo, Tiberiu, tu1074, Tudor Enea, Ulise, Doru, Zamfir Pop, Zinnaida.

66 de comentarii:

  1. Ha. Stiu! Fac o poza " delfinilor " de pe Dambovita si iti fac o marca gravata. :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoase! Eu ma pregatesc sa desenez dupa un astfel de timbru...bine, nu chiar astfel, ma refer doar la imagini cu pasari. Nu stiu cat de autentic este sau ce criterii sunt. pe al tatalui meu se afla deja o stampila, este un timbru cehoslovac. Intr-o zi am sa scanez cateva si sa ti le trimit sa-mi spui o parere avizata.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu cea mai mare plăcere!
      Nu ai fi singura, poţi să te uiţi la desenele făcute de Robert (ai link în dreapta, "Acrilice pointpen").

      Ștergere
  3. O frumuseţe cu patru faţete, care mai de care ...
    Mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. dacă tot e iarnă sănătoasă, azi ne-ai adus timbre din Scandinavia. o slăbiciune pentru gravuri am şi eu, chiar dacă ştiu prea puţine despre ele, dar, ca un neavizat ce sînt, mă limitez la a spune "îmi place" sau "nu îmi place", fără a mă aventura în comentarii savante, că nu-i cazul. iar cele patru aduse de tine mie mi se par chiar reuşite :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi mulţumesc frumos. Machetele acestor patru mărci au câştigat un concurs de design la ele acasă. N-am înşirat toată povestea, pentru că nu ar avea relevanţă pentru majoritatea cititorilor.

      Ștergere
  5. Răspunsuri
    1. Îţi mulţumesc, la fel îţi doresc şi eu, Robert!

      Ștergere
  6. Bună Max!
    Sunt superbe!
    O duminică plăcută îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bănuiam că îţi vor plăcea, Elena. Şi eu îţi doresc o duminică plăcută!

      Ștergere
  7. Dacă provin din Suedia, am putea recunoaşte gâsca domestică din "Minunata călătorie a lui Nils Holgersson" de Selma Lagerlöf, pasăre care se alătură celorlalte surate sălbatice...
    Splendide gravuri şi o redare cu mare acurateţe a zburătoarelor.Mulţumim, Max Peter!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prin 1956, toate cele cinci ţări nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia, Islanda şi Suedia) au avut timbre cu un desen comun, inspirate exact de povestea Selmei Lagerlöf.
      Şi eu vă mulţumesc!

      Ștergere
  8. Si eu sunt fan al gastelor salbatice si al ratelor salbatice chiar mai mult decat al lebedelor salbatice, din cauza povestii mentionate mai sus a d-nei Selma Lagerlof, (in general mie placandu-mi si ideea posibilitatii de a te deplasa unde vrei si cand vrei pe un covor zburator, intr-un cufar zburator, sau chiar calare pe un dragon zburator, ca in Neverending Story), plus a unei alte povesti despre o rata salbatica, cred, dar nu sunt sigur, de provenienta ruseasca, cu un pui de rata salbatica care fusese ranit de un vanator in aripa si care a trebuit sa fie lasat in urma sa ierneze singur deoarece nu putea sa plece spre tarile calde impreuna cu mama si fratii/surorile lui, desi mama a tot amanat plecarea cat a putut, dar pana la urma a trebuit sa se gandeasca si la ceilalti copii, si a plecat, desi, desigur ii parea ff rau si era ff ingrijorata re puiul ramas in urma, si acel pui a trebuit sa inoate in continuu ca sa nu se lase prins de gheata care se tot strangea in jurul lui pe lac, in timp ce de pe mal il pandea o vulpe care voia sa il prinda ca sa il manance, si abia la sfarsit, din fericire a scapat, ca a venit primavara tocmai cand era gata gata sa se dea batut si din departare se auzeau ca vin si mama si fratii/surorile lui inapoi, si s-a terminat totul cu bine !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am senzaţia că am citit această poveste, recunosc subiectul epic, dar nu-mi mai aduc aminte cui aparţine. Cred că am citit-o acum mai bine de 30 de ani.

      Ștergere
    2. @Max Peter:
      Povestea mai sus-menţionată face parte din colecţia "Traista cu poveşti", circa 1960, şi se numeşte "Răţuşca cea urâtă" de Mamin Sibiriak (din fosta URSS)

      Ștergere
    3. @Marco Polo: Cred că aveţi dreptate, mi-aţi adus aminte şi acum parcă revăd volumul! :))

      Ștergere
  9. Dar uite ca uitandu-ma la timbrele astea nu asa imi imginasem eu ca arata gasca pe care a zburat calare Nils Holgersson, si in plus de fapt abia acum mi-am dat seama si mi-am adus aminte ca gasca pe care a zburat Nils era una domestica care voia sa le urmeze pe cele salbatice si Nils incerca de fapt sa o retina si abia asa a nimerit calare pe ea, aproape fara voie la inceput, in compania gastelor salbatice !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate, aşa şi este în povestea Selmei.

      Ștergere
  10. Vad ca tema educativa a achizitionarii de competente este una destul de proeminenta in literatura precursor moderna scandinava, gandindu-ma acum si la Peer Gynt, piesa de teatru scrisa de dramaturgul norvegian Henrik Ibsen, pt care a compus ulterior muzica si compozitorul norvegian Edvard Grieg, (care este recunoscut oarecum auto-ironic de la inceput ca fiind un incompetent posibil chiar fara leac, cf mama sa, insa care pana la urma, cu chiu cu vai reuseste sa achizitioneze si independenta si diverse competente, desi in continuu dubiu asupra utilitatii lor pana in ultima clipa, daca am inteles eu corect), pe cand in basmele din 1001 de Nopti sau cele central sau chiar est europeene se presupune ca eroii zburatori-calatori au deja competentele necesare, pe care doar trebuie sa le dovedeasca prin diverse incercari.

    Chiar acum aflu de pe wikipedia ca dl Hans Christian Andersen si chiar alti critici danezi a fost chiar ff critic fata de Peer Gynt ! Desigur, la acea vreme se punea si mai acut problema politica a identitatii nationale a poporului norvegian...dar chiar ma intreb si dincolo de asta, la nivel de interes educativ, la nivel de achizitionare de competente cu ceva efort, de ce oare europeenii continentali si orientalii apropiati erau mai interesati de educatia morala re prezentare exemple bune si rele a unor eroi deja presupus competenti, insa nordicii mai indepartati se gandeau deja dinamic la dezvoltarea eroilor de la copilarie la maturitate, pe model chiar ff ulterior modern psihologic eriksonian (psiholog Erik Erikson, danez prin nastere, german prin educatie, si american by choice sau vrand-nevrand ulterior istoric-politic si profesional)...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite că nu mi-am pus niciodată această întrebare, s-ar putea să ai dreptate, apare o diferenţă sesizabilă la literatura publicată de cele două "părţi".

      Ștergere
  11. E minunata Max, eu mereu incerc sa ma uit la detalii si gasesc fascinanta multitudinea lor. O duminica frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tot la detalii îmi place şi mie să mă uit, mă fascinează "mâna" gravorului.
      Îţi mulţumesc, o duminică frumoasă îţi doresc şi eu!

      Ștergere
  12. Oricum, cu totul altfel imi imaginam eu gasca lui Nils, in nici un caz atat de ascutita, ci mai grasa si alba ca o perna pufoasa ff comfortabila, dar si musculoasa si puternica in acelasi timp, o gasca cu adevarat functional ergonomic potrivita pt o asemenea calatorie, in plus cu elemente de protectie fata de pilot/calator, inclusiv pilot automat, si alte diverse chestii de dubla securitate pt corectia unor posibile erori umane de directie sau alte manevre de pilotare ! Un adevarat Boeing de gasca !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interesantă comparaţia!... :))
      Îmi aduc aminte că acum vreo zece ani am văzut o ecranizare TV făcută după roman, pe unul din posturile româneşti. Ştiu sigur că ea a fost făcută de un cineast nordic (nu ştiu dacă era din Norvegia), dar îmi aduc aminte de "călătoria călare" pe gâscă, era chiar o gâscă inteligentă.

      Ștergere
  13. Iar re povestea lebedelor salbatice a d-lui Hans Christian Andersen, in ciuda admiratiei netramurite pe care o am referitor la povestile lui din punct de vedere moral educativ si de prezentare a standardelor potrivite pt competentele si etica profesionala a diverselor obiecte si unelte casnice antropomorfizate la nivel de profesii, mie personal mi s-a parut de-a dreptul trist-patetica povestea bietei fete care trebuie sa se sacrifice pana la crosetat camasi de zale din urzici ca sa isi raneasca ea degetele pana la sange astfel incat sa isi salveze fratii de la starea de lebada inapoi la starea de om, in plus si sub amenintarea pedepsei capitale prin ardere la rug ca posibila vrajitoare, salvata in ultima clipa datorita harniciei ei la crosetat plus a faptului ca i s-a facut mila de ea regelui care fusese de acord sa o omoare, (mai mult cred ca din cauza ca ii cazuse un pic cu tronc admirativ de fratele cel mic ramas cu o aripa de lebada, care pana la urma si asta, prin interventie magic-divina, devine om perfect fara nici o urma de pana de lebada pe el !)

    Nu mai zic de admiratia d-lui Andersen fata de pozitia ierarhica sau talentul de lebada de a pus-o pana si pe biata ratusca cea urata sa aspire la a deveni lebada ea insasi !

    Dupa parerea mea, dl HC Andersen mai bine ramanea cu ce stia dansul mai bine re competente pe meserii si etica profesionala si de comportament corect in societate, si se lasa de scris povesti despre lebede la nivel deprimant pt toata lumea, plus posibil indrumat etic gresit la nivel de career sau guidance counseling la nivel de scoli publice sau profesionale pe niste rate sa vrea sa fie lebede, pe lebede sa vrea sa devina oameni perfecti, etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. După părerea mea, Andersen ar putea fi unul din autorii care ar trebui studiaţi mai mult.

      Ștergere
  14. splendide...splendide...
    mi-ar fi placut sa am minte si mana de artist :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi mie mi-ar fi plăcut, de ce să nu recunosc... :)

      Ștergere
  15. Pe mine tocmai utopismul asta total nerealist ma deranjeaza cel mai mult la unii nordici, (in prezent cultural mai acut la islandezi), deoarece mi se pare pe undeva etic nepotrivit, desi ii inteleg radacinile romantice, dar totusi, chiar si la nivel de povesti si basme trebuie sa ne reconciliem cu anumite adevaruri mai devreme sau mai tarziu si sa nu o luam cu fantezia artistica re atingerea idealului prea razna, ori sa dam disclaimer clar, ca e de nivel Dali, adica e deja supra realist, ca sa stie totusi lumea, mai ales copiii si tinerii in dezvoltare mai impresionabili, sau in general persoanelor carora le place sa gandeasca si la nivel de magical thinking si dupa implinirea varstei de 12, max 14 ani incolo, (mai ales ca nu toti au IQ de gandit abstract prea usor), ce e vis si ce e realitate, si care e diferenta dintre astea doua.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spui de utopism? Cred că ştii ce s-a petrecut în Islanda anul trecut în legătură cu referendumul pentru modificarea legislaţiei privind datoria lor externă.

      Ștergere
  16. Re pasarea mea preferata din zona de unde sunt eu acum in Norvegia e un fel de mierla, (care am aflat recent ca e singura pasare care are capacitatea de a sti ca este ea cand se priveste in oglinda si nu o alta mierla, la fel cum la nivel de alte animale, numai balena orca, niste tipuri de delfini, elefantii, si maimutele mari pot sa o faca, in afara de om dupa ce acesta implineste varsta de 18 luni, desi trebuie mentionat ca acest test e mai mult de nivel de curiozitate si NU inseamna neaparat ceva ff semnificativ din punct de vedere biologic evolutionar posibil comparativ, deoarece unele animale pur si simplu folosesc preferential alte metode decat cea vizuala, ca de ex miros si sunet la pisici, pt a-si autoevalua prezenta in mediul inconjurator si pozitia fata de alte animale din jur), care mie mi-a placut pt ca are un plumaj chiar ca de frac, negru cu duga albastra lata pe spate, si merge usor teapan chiar ca un fel de majordom !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am văzut un documentar interesant referitor la comportamentul păsărilor şi era menţionat şi acest aspect observat la mierle.

      Ștergere
  17. PS tot re importanta presupus semnificativa a testului oglinzii pt animale (ca mi s-a parut misto !): porcii, de exemplu, se pricep ff bine sa foloseasca oglinzile in mod ff practic util pt ei pt a gasi mancare ascunsa fara sa le pese catusi de putin cine e porcul care apare in fata lor in oglinda, adica daca e el sau alt porc !

    RăspundețiȘtergere
  18. dragoste pâna în cel mai mic detaliu! frumoase gravuri! o colita valoroasa, cu siguranta!
    sa ai o duminica minunata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O păstrez nu pentru valoare, cu nu este mare, ci pentru frumuseţea gravurii.
      O duminică frumoasă îţi doresc şi eu, Carmen!

      Ștergere
  19. Minunate gravurile; mulțumesc pentru momente de liniște și admirare! O seară plăcută în continuare! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi mluţumesc foarte frumos, Dana, la fel îţi doresc şi eu!

      Ștergere
  20. Într-adevăr sunfrumoase gravatele,îmi plac și mie !
    Suedezii au mărci poștale interesante și frumoase!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi mie mi-au plăcut întotdeauna, de aceea mă apucasem acum mulţi ani să colecţionez Suedia, întotdeauna mi-au făcut o mare plăcere să le privesc.
      Îţi mulţumesc frumos!

      Ștergere
  21. Mi-e si rusine sa mai postez un comentariu dupa cat timp a trecut de la publicarea acestui articol. Imi pare sincer rau, dar avand in vedere faptul ca au inceput Serbarile Zapezii la Vatra Dornei sunt ocupat pana peste cap cu fotografia. Trebuie sa fiu prezent mereu, in postura de fotoreporter al ziarului din Vatra Dornei. Acea colita de mai sus este superba; avand in vedere si stilul absolut perfect cu care au fost realizate. Multumesc pentru prezentare si seara faina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să nu-ţi faci probleme, Ciprian! Bloggingul nu se face pe bază de contract... :)) Poate singurul "contract" este cel cu tine însuţi. Fiecare comentează numai dacă îi face plăcere, şi atunci când are timp.
      Şi eu îţi mulţumesc.

      Ștergere
  22. Salut Max. Frumoasa este lumea salbatica. Grea este supravietuirea ei. Omul intervine si o distruge.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te salut, Costin!
      Ai multă dreptate, ne batem joc de minunăţiile naturii şi va veni un moment în care va trebui să răspundem pentru asta.

      Ștergere
  23. Te salut man!
    Natura în întregul ei rămâne singura sursă inepuizabilă de inspiraţie întru redarea frumosului artistic.
    Seara faina!

    RăspundețiȘtergere
  24. O nespusă desfătare să priveşti frumuseţea unui colţ de natură, intr-o gravura atat de fascinanta!
    Frumos!Duminica placuta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi mulţumesc frumos Iulisa, îţi doresc o săptămână fără probleme!

      Ștergere
  25. Tare sunt simpatice păsările de baltă ! Frumoase gravuri, mi-au amintit de o zi petrecută la pescuit. Bine, pescuiau numai băieții, da'tot se cheamă că am fost la pescuit ! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Şi eu pot să mă laud tot aşa, am fost la pescuit deşi nu sunt pescar... :))

      Ștergere