Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Poveste parfumată - Parfumul copilăriei

Astăzi am fost ceva mai leneş decât ceilalţi prieteni, se pare că am cam rămas codaş la acest articol.
Aşa cum v-am obişnuit, încerc să redau frumuseţea temei prin câteva cărţi poştale ilustrate vechi.


Tema din această săptămână a fost aleasă de către Teo.
Au mai scris pe această temă (şi vă recomand să-i vizitaţi) Mirela, Lolita, Rokssana, Luna Pătrată, Carmen, Sara, Lili.
Vă doresc un weekend cât mai plăcut!

61 de comentarii:

  1. Minunat! Ai surprins toate momentele care ne fac copilaria frumoasa, cu acel aer nostalgic care exista cand ne amintim de cea mai minunata perioada din viata, copilaria fara griji! O colectie care e surprinzator de proaspata, in ciuda timpului cand au fost realizate cartile postale. Ceea ce demonstreaza ca fiecare copil trece prin momente similare de joaca, bucurie, descoperire! Multumesc, Max Peter!
    Saptamana viitoare va fi Parfumul cafelei! :)
    O zi buna in continuare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Parfumul copilăriei ar trebui să fie la fel pentru toţi cei mici. Numai că acest lucru nu se întâmplă, mai sunt şi micuţi oropsiţi, la care ar trebui să ne gândim.
      Îţi mulţumesc frumos!
      Parfumul cafelei! Este un subiect deosebit de generos... :))

      Ștergere
  2. superb! am un prieten care administrează un grup de fotografii vechi ale Galațiului... un del de then and now... mi-ai amintit de el :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că am nimerit odată la el (sau el la mine - nu mai ştiu exact).
      Îţi mulţumesc!

      Ștergere
  3. frumoase toate, fiecare în felul ei, dar parcă a şaptea (de sus în jos) m-a cucerit.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu ştiu la care să mă opresc şi să o privesc mai mult ...
    Mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate că ansamblul lor ar fi mai grăitor.
      Eu mulţumesc!

      Ștergere
  5. nu as putea sa aleg una! sunt superbe! fiecare ilustrata are o poveste parfumata:). zi faina Max.....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu cred că întreaga copilărie este precum unui şir de momente, fiecare cu parfumul lui...
      Îţi mulţumesc, la fel îţi doresc şi eu!

      Ștergere
  6. Îmi place mult cea cu negrii ăia mici cu ochii mari, care jucau fotbal...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi mie mi-a plăcut, ilustrează perfect jocurile copilăriei... :)

      Ștergere
  7. si ca de fiecare data...reusesti :)
    sunt minunate toate dar preferata mea este de departe cea cu caprita si copii...fetita cu bonetica este pur si simplu adorabila si intreaga compozitie ilustreaza cat de usor se apropie copii de animalute si invers...desigur :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc!
      Din mult mai multe, sper că le-am ales pe cele mai potrivite... :)

      Ștergere
  8. Superbă colecția!... Tema copilăriei e generoasă... Îmi doresc ca toți copiii să aibă o copilărie fericită, adică să fie sănătoși. :)
    Weekend plăcut!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos, Sara!
      Acelaşi lucu mi l-aş dori şi eu dacă ar fi posibil, să ştii...
      Îţi doresc şi eu un weekend plăcut!

      Ștergere
  9. Răspunsuri
    1. Na, iar am probleme cu "limba" tastaturii... :)

      Ștergere
  10. Parfumul copilariei mele are urmatoarele arome: cacao cu lapte si cand nu era-......cicoare imi facea bunica
    -paine coapta in cuptorul mare din lut
    - mere coapte
    - silvoiz (asa se zicea la dulceata de prune in unele zone ale tarii aka Ardeal, nu stiu in alta parte)
    - ciorba de ardei umpluti sau de "carbabos" poate suna creepy dar era foarte buna
    - lemn ars in soba
    - fum de pe camp, de la arderea gunoaielor primavara...
    Si mai multe...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O parte din aceste arome mi le amintesc şi eu (pentru perioadele când mă duceau ai mei la ţară). Sunt pur şi simplu inconfundabile.
      Din păcate, cea mai mare parte a copilăriei mi-am petrecut-o într-un apartament mic, la bloc. Cei mai buni "prieteni" erau cărţile şi revistele, vreo două caiete şi o cutie de creioane, dar şi un vechi radio rusesc, pe lămpi, mare cât o ladă... :)

      Ștergere
  11. copilaria mea a semanat cu a ta...carti si iar carti, in bloc...dar vacantele de vara au fost mereu la bunici...si alea-s amintirile mele cele mai dragi...cu miros de iarba cosita, de capite de fan rasturnate si tavalite in joaca noastra...gust de magiun de prune si alune de padure...

    gata...azi n-am chef sa plang :)

    seara faina sa ai !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din păcate, eu nu mi-am mai apucat bunicii... Mă duceam la unchi sau la mătuşi. De multe ori m-am gândit cum ar fi fost dacă i-aş fi apucat.
      Şi tu să a o seară frumoasă!

      Ștergere
  12. O colectie deosebita! oare exista subiect pentru care nu ai avea ce posta? :) Bineînteles ca nu!
    Privind cartile postale, nu am putut sa nu fiu impresionata de ultimile doua fotografii... sunt singurele în care copiii nu zâmbesc...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ştiu, Carmen, este exact ceea ce îi răspundeam Sarei, mai sus. Ar trebui să nu uităm că sunt pe lumea asta mulţi copii fără copilărie...

      Ștergere
  13. Cat sunt de frumoase!!!!!!! Merg puse si de ziua copilului :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că voi avea altele atunci, am descoperit câteva cu jocuri de copii...
      Mulţumesc!

      Ștergere
  14. Vai cat sunt de splendide! Redau excelent inocenta si frumusetea copilariei!Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am crezut mai potrivit să le las să vorbească singure. Parcă ar fi de prisos cuvintele.

      Ștergere
  15. Mie mi-e putin rusine, ca am propus tema, dar nu particip si chiar mi-as fi dosit, dar n-am mai avut energie sa scriu ceva :( Am dormit putin :D
    Ce multa inocenta transpare din cartile astea postale... Ma gandeam la zilele de azi, curieratul rapid o sa omoare filatalia moderna?...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scrie fiecare când poate, că nu-i cu contract... :))
      Partea curioasă e că nu curieratul este cel care distruge filatelia, ci alte două treburi: lipsa de dorinţă, de "aplcare" spre studiu chiar a colecţionarilor, iar pe de altă parte proasta înţelegere a fenomenului chiar de către cei care ar trebui să sprijine dezvoltarea ei. Doar trăim în Românica... :(

      Ștergere
  16. Bună Max!
    Wow ce colecție superbă!
    Îmi plac mult!
    Îți doresc o seară perfectă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi mulţumesc frumos, şi eu îţi doresc o seară cât mai frumoasă.

      Ștergere
  17. "Când nu mai eşti copil, ai murit de mult" spunea Constantin Brâncuşi. Adevarat,nu-i asa?

    RăspundețiȘtergere
  18. Pai bine, Max, daca tu ai luat cartile postale, eu am ramas cu ... timbrele! Asta asa ca o aroganta in cadrul acestei serii de articole. Toate bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nustiu sigur , dar parca te-am mai intrebat: de ce nu iti expui cartile astea postal intr-o galerie ? Eu cred ca ai avea mare succes. Daca ala, de l-am postat eu, care mazgalea pe ziare cu carioca se cheama arta, zic eu ca, ce expui tu aici, e mai mult decat arta. Parerea mea!

      Ștergere
    2. Max, ma refeream la faptul ca eu, de obicei, realizam astfel de prezentari prin intermediul cartilor postale; dar daca tu ai facut deja asta, eu am fost nevoit sa folosesc timbrele. Verifica-mi blogul si vei intelege...sper! Toate bune!

      Ștergere
    3. Minoki: Îţi mulţumesc. Nu mai vreau expoziţii, dau multă bătaie de cap şi nu-mi mai trebuie. Depinzi de alţii, aşa pe blog n-am treabă cu nimeni.

      Ștergere
  19. asemenea ilustrate am gasit si la o doamna de la un azil :) sunt minunate!:) ba chiar i-am "furat" cateva:) + o poza cu dansa!:) hi hi:)

    RăspundețiȘtergere
  20. O temă frumoasă și bogată în material!
    Sunt multe cărți poștale foarte interesante!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, aş fi putut să pun mult mai multe, dar mănâncă timp scanatul şi prelucrarea. Ajung şi câte am pus, am "îmbrăcat" ideea destul de bine, cred.
      Mulţumesc!

      Ștergere
  21. Mie in general nu imi plac mirosurile prea proeminente, nici daca sunt placute. Numai ff putine imi sunt tolerabile.

    Parfumul copilariei mele este Miss Dior, creat in 1947 de dl Jean Carles, nascut congenital anosmic, (lipsit de capacitatea de a mirosi ceva), si Paul Vacher, (care a mai contribuit si la crearea parfumului Arpege al casei Lanvin), purtat de mama cand mergea la teatru cu tata, unde adesea ma carau si pe mine, si unde mama ma lasa, de fapt uneori am impresia, chiar ma incuraja sa adorm sprijinit cu capul de ea, lucru deosebit de placut pt mine, mai ales in atmosfera de semi intuneric cand mi se ziceau si povesti de pe scena si mama mirosea asa de frumos.

    http://www.youtube.com/watch?v=x99gIrsfYsk&feature=related

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici mie nu-mi plac mirosurile prea proeminente...
      Am ieşit puţin în oraş, m-am suit în tramvai şi am dat de o ţărancă ce şi-a "turnat" două kile de parfum peea, de mi s-a întors stomacul pe dos... :(

      Cu Dior e cu totul altceva... Îmi pace clipul, îmi place ideea şi eleganţa.

      Ștergere
  22. P.S. Desi se zice ca scortisoara este un miros ff puternic atragator sexual pt barbati, mie nu-mi place. Singurul mod in care pot tolera mirosul de vanilie este in crema de vanilie facuta pt rulourile de foietaj facute de bunica mea in fiecare an cu ocazia zilei mele, pe care a incercat, doar cu semi-succes, sa continue sa le faca si mama pt mine dupa ce bunica a murit. Recent mi-am procurat o sticluta de 50 ml vodka Absolut cu vanilie si sunt curios sa vad daca o sa-mi placa.

    Mirosurile provenite de la alte mancaruri, chiar si gustoase pt mine, nu imi plac absolut de loc, pur si simplu cu cat o mancare miroase mai proeminent, chiar si teoretic placut si chiar daca mi-e foame, mie cu atat imi taie pofta de mancare. Nici macar cozonacii minunati facuti de bunica mea, a caror preparare ma atragea mai mult prin caldura necesara din jur, si care ca gust si consistenta imi placeau extraordinar de mult, nu ma atrageau in mod special prin miros. De altfel nici nu cred ca bunica mea folosea prea multa vanilie in prepararea lor, sau in orice caz nu atata ca sa se simta in mod deosebit.

    Singurele parfumuri tolerabile pt mine mai sunt Mademoiselle de Chanel, descoperit de mine special pt mama in 2002, si Allure de Chanel, atat varianta pt barbati, cat si pt femei. Cand trebuie sa-mi cumpar gel de dus sau after shave stau de fiecare data minute in sir la magazin mirosind din diverse sticlute ca sa fiu sigur sigur ca nu miroase a mai nimic...efectiv, chiar daca pana acum mi-am fixat cateva branduri preferate, tot nu am incredere si ii verific la fiecare cumparare, ca sa fiu sigur ca manufacturierilor nu le-a venit cumva vreo idee noua de a schimba cantitatea de parfum, sau daca nu au schimbat cumva locatia fabricii de productie care ar fi putut influenta vreo modificare a mirosului specific de brand. Deodorante, (antiperspirante), sau sapunuri intotdeauna aleg din alea pe care scrie "fara parfum".

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cam la fel fac şi eu cu cosmeticele. Nu-mi plac cele cu mirosuri dulci şi mai grele.

      Ștergere
  23. P.P.S. Mai comentam pe undeva o data, cred ca pe blogul lui Madelin, ca unde stau eu acum in coltul de sud-vest al Norvegiei, chiar si langa mare, sau chiar si la liziera unei paduri de pini, sau chiar inconjurat de straturi de flori, datorita vantului puternic de coasta care goneste incontinuu masele de aer catre interior, aerul nu miroase niciodata a mai nimic. O singura data, cand a venit prima mea primavara aici in 2011, am simtit un miros ff vag in aer, in general placut, dar care efectiv mi-a fost ff strain, nu mi-a adus aminte de absolut nimic cunoscut inainte, si nu am putut sa il identific, nici, prin urmare, sa il descriu cumva. In nici un caz nu era floral. Sunt ff curios daca va reveni acum in primavara, astfel incat sa pot sa-l tin minte mai bine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-am ajuns pe acolo, n-aş putea spune cum este.

      Ștergere
  24. Locuri placut mirositoare pt mine: Busteni, (Valea Prahovei), Helsinki, (Finlanda), aeroportul Hong Kong, padure de redwoods pe coasta Pacificului in California, o poiana cu flori din Romania de pe undeva de pe la 2/3 din drumul de la Bucuresti catre Valea Prahovei, un cartier cu clima mai uscata la est-nord-est de cartierul mai cunoscut Kahala din Honolulu, Hawaii.

    Locuri mai neplacut mirositoare pt mine: Salt Lake City, (Utah, si in apropiere si downtown, tot orasul), Copenhaga, (Danemarca), Germania autostrazilor, (ca doar pe ele m-am plimbat, si nu tin minte decat orasul Nuremberg, care a fost OK, neutru ca miros), fostul aeroport Tempelhoff din Berlin, aeroportul Amsterdam, gara Chisinau, (Republica Moldova).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu n-am asociat locurilor vizitate câte un miros specific. Particularizarea fiecăruia cred că depinde (pentru mine) mai mult de oameni, de amplasament, de utilităţile şi facilităţile de acolo.

      Ștergere
  25. Desene naive și dulci precum însăși copilăria ! Primele mi-au amintit cu drag de o veche cutie de bomboane a bunicii mele, de care nu avea voie nimeni să se atingă.Mulțumiri !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Zina, să ştii că sunt colecţionari care umblă cu limba scoasă după cutii metalice de acest gen, mai ales dacă sunt vechi. Şi dacă au modele frumoase realizate pe ele, chiar dacă sunt reclame (ceai, bomboane, fursecuri, ţigări...). Deh, fiecare cu "păsărica" lui... :))

      Ștergere
  26. Inocenta, gingasie si frumusete nedisimulata, copilaria insasi! Niste carti postale foarte pretioase si sugestive! Fiecare surprinde momente inedite ale cresterii, dar parca cea in care acei copii negri devin pudici si se eschiveaza in fata fotografului are ceva in plus pe care nu-l pot defini! Complimente pentru selectie si multumesc pentru starea creata! ;)
    O zi placuta! ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi mulţumesc frumos, Lolita!
      Îţi doresc şi eu o zi plăcută.

      Ștergere
  27. Toate sunt emotionante; am revenit de doua ori la cea cu omul de zapada pe sanie: scara este mai inalta decat casa, ceea ce mi se pare chiar logic...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mie îmi plac pentru că arată o altfel de copilărie decât cea îndeobşte înţeleasă şi trăită astăzi.

      Ștergere
  28. Superbe carti postale!
    Tine-o tot asa!

    RăspundețiȘtergere