Am mai scris despre falsurile pe care le oferă. A vândut mai multe exemplare de 6 parale "Principatele unite", tirajul din 1864 (mărci originale), anulate cu ştampile falsificate. Se pare că "stocul" este mai măricel, pentru că piese mai sunt (prima imagine, plus penultima piesă din a doua imagine). Unele sunt relistate, nefiind vândute prima dată. Ele sunt oferite ca piese obliterate din primul tiraj, din 1862. A mai vândut şi o pereche de 10 bani albastru "Favorit" din 1869, un fals integral, pe care l-am menţionat anterior, de asemenea.
În a doua imagine, atât prima marcă "Cuza" de 20 parale, cât şi restul pieselor sunt falsuri de proastă calitate, uşor de recunoscut (mai puţin ultima marcă "Cuza", care pare originală) .
Mă rog, fiecare procedează după cum crede de cuvinţă atunci când oferă piese spre vânzare. Dar te cam... "plezneşte" lipsa de fairplay. Vă recomand să manifestaţi precauţie când întâlniţi astfel de piese.
Da... le-am vazut si eu si nefiind un cunoscator bun al falsurilor nu am fost foarte sigur, eram curios daca vor aparea pe aici! :) Pareau oricum cam dubioase unele din ele.
RăspundețiȘtergereMă străduiesc să semnalez ceea ce întâlnesc. Falsuri se mai întâlnesc ele, dar cred că cele mai multe sunt postate din nepricepe, nu din rea voinţă, cu intenţia de a înşela cumpărătorii. În cazul de faţă, faptul că din 11 piese 10 sunt cu probleme e cam mult şi nu o puteam trece cu vederea.
ȘtergereAveti perfecta dreptate, o mare parte din falsuri sunt facuta fara intentie ci doar din necunoastere. Recunosc ca mi s-ar putea intampla relativ usor si mie pentru piesele clasice. Proportia de vanzatori dar si de cumparatori de buna credinta e totusi covarsitoare.
ȘtergereMax, m-am intalnit de curand cu o problema si as fi curios sa stiu pe cand vei scrie un articol despre visatori sau cei care incearca sa profite.
RăspundețiȘtergereDin umila mea cunostiinta, numarul cumparatorilor de timbre romanesti (dupa 1910 si pana in anul 2000) e f. mic, cu un procent chiar mai mic pentru 1960-1990. Deci cererea pare mica.
Vanzarea.... scanez de multa vreme ebay.at si ebay.de si am cam observat ca timbrele de la inceputul republicii pana in 1996 se vand cam la 10% (egal daca sunt colitele acelea "scumpe" sau serii normale). Si nici alea nu se vand intotdeauna ( e plin ebay-ul de serii la 1 EUR, valoarea minima de pornire pe ebay.de) Vorbim de nestampilate... stampilatele se vand la kilogram daca se vand. Pana in 1950 pretul e cam 25%. Desi am vazut aici si surprize pe aceasta perioada mergand si peste 100%. Dar de regula pe aici am observat ca se invart. Aici nu ma refer la seriile speciale (nedantelate) , ci la cele obisnuite. Inainte de 1910 se schimba problema si poti avea surprize de proportii intre 20% si 200%. Aici depinde si nu ma pronunt pentru ca nu e usor sa fac diferenta intre falsuri si non falsuri.
Nu sunt chiar sigur că înţeleg la ce anume te referi când spui "visători sau cei care încearcă să profite".
ȘtergereObservaţiile referitoare la piaţă şi la ce se vinde pe eBay sunt corecte. Am scris un serial referitor la preţuri, sunt vreo 9 episoade. Dacă nu l-ai citit, îl găseşti aici (are linkuri către toate episoadele):
http://romanianstampnews.blogspot.com/2011/11/care-este-pretul-marcilor-postale-9.html
Am impartit comentariul in 2 sa fie citibil.
ȘtergereDaca gresesc cu proportiile va rog sa ma contraziceti.
Ei si aici vine partea interesanta: avand prea putin timp liber si destule spatii goale pentru Romania si luandu-ma dorul de timbrele ro am zis ca e cazul sa vad ce e pe piata romaneasca poate gasesc pe cineva pe termen lung sa ma ajute. Cineva care are in plus si vrea sa le vanda. Si aici vin surprizele.
1. Grupul 1 "visatorii": Pe Okazii am contactat 2 vanzatori care ziceau ca isi vand colectia la bucata (in rest e greu sa cauti ceva acolo, e atata gunoi ca e pierdere de timp). Din descriere pareau ca stiau de ce vorbesc, dar din oferta pareau ca vand China din perioada revolutiei (100% Scott respectiv 10% peste Michel)
2. Grupul "castigatorii de loto": Am citit la oferte pe net gen "timbre vechi" de la tata/mama/bunicul/de cand eram tinar. Timbre vechi fiind romania 1970- adunate cu Nicaragua, Cuba, Mongolia,Ajman... Preturile pe "masura" vechimii 1000EUR, 3000EUR, 50000RON... Aici cred ca e nevoie de un articol pentru a explica ce inseamna vechi in filatelie si ca nu orice e vechi e valoros
3. grupul "colectionarilor": Cei care spera ca vor vinde azi la preturile din 1970 cand nu era internet/lumina/si nici nimic la tv. Si cand cererea si accesul la cunostinte era minim. Preturile sunt mai "bune" undeva la 60-70% Michel dar... daca as fi stiut ca Romania se vinde si e mai populara ca Germania, Franta si Anglia & Commonwealth (care vand cam la 40%)...
Am sperat ca piata in ro s-a mai apropiat de realitate dar pare-se ca nu. Asa ca nu imi revine decat sansa sa caut in continuare timbrele pe ebay, delcampe sau forumurile de vanzari.
Imi aduc aminte cand am reintrat in hobby am mers la intrunirea clubului filatelic din Timisoara. Unde niste batranei, de altfel respectabili, au sarit ca si hienele pe mine simtind carne proaspata si au incercat sa imi vare catalogul romfilatelia sub nas si sa imi vand la pretul de catalog. Si mi-au vandut. Odata doar.. chiar si necunoscator ceva a parut nelalocul lui si am inceput sa ma documentez pe net. Norocul meu a fost sa intalnesc acolo totusi un domn in varsta (Schimmerling) cu care m-am intalnit in particular si care a inceput sa ma puna "pe picioare" in acest domeniu. Pacat ca a fost pe termen scurt, eu plecand apoi din tara. Oricum asta a fost motivul pentru care nu mai am tragere de inima la a participa la un "cerc" filatelic.
Multumesc pentru rabdarea citirii pana la capat. :)
Împărţirea este corectă, dar eu aş mai adăuga un al patrulea grup:
Ștergere4. Comercianţii de meserie (vorba vine, că legal niciunul nu este declarat ca atare), care ştiu şi care e piaţa şi care se pricep şi la piese. Aici însă încep să apară nuanţe. Sunt negustori (am întâlnit nemţi cei mai mulţi) care rulează marfă multă şi care câştigă nu atât din preţuri, cât din rulaj. Ei vând la preţuri mici, de cele mai multe ori decente, câteodată cerând (chiar pentru piesele vechi) câteodată chiar şi sub 5% (preţ de plecare), lăsând piaţa (bidurile) să facă preţul final. Tot la ei se găsesc adesea loturi, care se pot achiziţiona de regulă la preţuri destul de bune, convenabile.
Dar mai sunt şi cei care vând la bucată sau la serie, cerând preţuri de cele mai multe ori exagerate (detailişti care umblă cu "lista" sau care pur şi simplu încearcă să facă "schimb valutar" cu noutăţile, convertind nominalul seriilor.
Lucrul acesta este valabil atât pentru eBay (toate), cât şi pentru Delcampe. Ofertele fiind în ambele locuri numeroase, trebuie însă să pierzi mai mult timp până reuşeşti să-i identifici pe cei din prima categorie, pe care apoi este de preferat să-i urmăreşti mereu, să vezi ce oferă.
Situaţia de pe Okazii eu aş încadra-o drept una "specială". Marea majoritate a celor înscrişi acolo sunt români. Practic, este o piaţă nereglementată (d.p.d.v. al preţurilor şi cunoştinţelor), orice nepriceput poate posta acolo dacă are calculator, net şi cont valabil. Cam trei sferturi din oferte sunt făcute de necunoscători, la preţuri aberante. Singura "cale" de a culege ceva este de a folosi propriile cunoştinţe, şi tocmai de aceea nici nu recomand unui începător să "umble" pe Okazii.
Chestia pe care ai păţit-o la Timişoara se cam întâmplă peste tot. Din nefericire, stăm cam prost la capitolul "cinste" şi "corectitudine". Totuşi, cam jumătate dintre aceşti indivizi (dacă nu chiar mai mulţi) au un nivel de cunoaştere a pieţei destul de redus, iar "specializarea" lor se reduce la nenorocita aia de "listă" a societăţii de stat. Cei mai mulţi dintre ei nici nu dispun, nici nu au studiat cataloagele internaţionale.
Nu trebuie să-mi mulţumeşti, pentru că de asta am făcut blogul.
Mare dreptate aveti cu punctul 4 si cu urmarirea vanzatorilor "reali". E ceea ce fac de multa vreme. Cand fac cautari si scanari pe piata am cativa "vanzatori" pe lista mea neagra pe care ii "sar" direct fara macar sa ma uit ce vand. Si cativa care ii am mereu in urmarire. Un vanzator bun nu gasesti in fiecare zi iar unul informat si mai rar.
ȘtergereAti dat un foarte bun sfat sintetizat pentru cine are urechi sa... vada!
Cu Okazii... am ajuns la concluzia ca nu sunt totusi destul de bun in cautari, mai am de lucru! :)
Max, ai fost mai rapid decat am apucat eu sa scriu continuare.
RăspundețiȘtergereAm citit toate articolele tale de timbre, e lectura mea de dimineata inainte sa imi incep lucrul. Blogul si o cafea.
Am citit cele inclusiv referitoare la preturi. Eu as fi curios pe cand un articol dedicat referitor la "psihologia" vanzatorului roman. :) Printre randuri stiu ca ai mai scris, poate ar fi interesant de sintetizat.
Uite că aici am o obiecţie. Nu cred că este potrivit să discutăm de "psihologia" vânzătorului, deoarece piaţa în general nu este "făcută" de aceştia, ci de cumpărători.
ȘtergereEste mult mai important ce face cumpărătorul. De el depinde totul, de cunoştinţele şi de priceperea lui.
Dacă vrei să continui cu filatelia, cred că primul lucru pe care ar trebui să-l faci este să-ţi stabileşti un scop precis: ce anume doreşti să realizezi, ce fel de colecţie, cât de specializată, ce categorii de piese să conţină şi ce buget îţi permiţi să aloci acestei pasiuni. Abia după aceea vin şi restul problemelor.
Apoi, mai este un lucru important: formarea unei biblioteci filatelice proprii şi studierea ei.
Al treilea lucru: specializarea în timp, care vine numai pe măsură ce "rulezi" din ce în ce mai multe mărci. Aici este mult mai mult de discutat, dar aş continua numai după ce-ţi aflu părerea.
Ma refer la psihologia vanzatorului pentru ca pana la urma piata e facuta si de vanzator. Un vanzator bun nu numai vinde dar stie sa isi apropie clientii. in cazul timbrelor: un vanzator nu doar iti vinde ci te si indruma pentru ca el la randul lui a fost un colectionar la un moment dat. Daca dimpotriva vanzatorul se comporta ca un sacal... potentialii clienti sunt indepartati, unii chiar definitiv din filatelie.
ȘtergereAm revenit in hobby acum 4-5 ani si scopurile sunt precise desi colectia nu. :) Scopul e simplu: un mod de relaxare si eliberare a mintii dupa o zi plina. Si placerea de a le vedea, satisfactia completarii sau cumpararii unei serii de mult asteptate. Bugetul iarasi este stabilit impreuna in familie si se rezuma la o suma nici prea mica dar nici mare (pentru un vanzator mare probabil catalogata infima) alocata lunar (uneori mai sar un cal, dar prefer sa-l... ocolesc :)).
Ce am colectionat a fost, cum am spus, pentru relaxare. Am o colectie frumoasa dar departe de a fi completa de uzate Anglia (cam 85% pana in 2006) si Franta unde valoarea e infima, pretul de cumparare mai nimic dar cautarea, schimbarea dublurilor, loturile studiate si timbrele kiloware au fost "priceless".
Ca si MNH lucrez la Austria (nimic special deoarece dupa "republica" nu vorbim, decat cu micii exceptii, de valori mari). Cred ca aici e un f. bun moment de cumparat Austria, valoarea lor acum fiind destul de joasa dar ... odata a fost in Top 5 tari colectate si sunt sanse mare sa revina (economie, vecini...).
Sentimental lucrez la o colectie Romania, mi-ar placea sa o am stampilata si nestampilata intr-o forma completa in acceptiunea mea (pana la un punct, departe de mine ambitia de a cumpara capete de bouri, extraordinare exceptii scumpe). Colectia stampilata e aproximativ nevaloroasa (dar oricand pot tapeta peretii la o adica cum zicea cineva) 1953-1990 si o am completa in proportie de 90% stampilata (ma refer aici doar la serii complete, nu am serii incomplete). Iar MNH am undeva la 30-40%. Ele se completeaza incet dar sigur, luna dupa luna.
Probabil aici veti fi dezamagit dar specializarea (sau participarea la expozitii) e departe de ambitiile mele actuale si nu intra in calcul, atat din cauza timpului liber acordat hobby-ului cat si a fondurilor alocate.
In schimb e o placere sa citesc despre timbre si de aceea imi pare rau ca nu am deloc acces la literatura romana. Biblioteca mea contine Michel, Scott, SG, Anker (toate un pic mai vechi, 2008-2009, deci cumparate f. ieftin) si 3 reviste Filatelia din anii 1970 primite cadou de la un vanzator din Germania odata cu timbrele (si citite din scoarta in scoarta cu aviditate).
Prin urmare (si in concluzie) sunt, cu exceptia perceptiei despre vanzator, perfect de acord cu ce ati scris mai sus despre obiective si necesaruri.
Sunt de acord. Din păcate, eu n-am scris cum ar trebui să fie vânzătorii, ci cam cum sunt. Cei care îşi educă clienţii sunt, cu regret, foarte puţini. De regulă, care care procedează astfel sunt şi cei mai buni profesionişti.
ȘtergereEu nu fac niciun fel de comerţ, sunt colecţionar la rândul meu. Dar voi încerca oricând să te ajut cu un sfat, cu o părere, cu două condiţii însă: să vrei acest lucru, şi să îmi spui punctual problema de care te-ai lovit.
Nu fac concurenţă (cineva îmi scria pe mail că îi e frică să mă întrebe de o anumită piesă pentru că i-o "iau" eu), ci doar un serviciu dezinteresat, prin care sper să sprijin filatelia ca pasiune, mai ales cea făcută cu plăcere şi cu bun simţ.
Atunci sigur voi incerca sa profit de oferta dumneavoastra. Cat despre concurenta... cred ca sunt departe de ceea ce dumneavoastra achizitionati asa ca nu imi faceam oricum probleme (si sa fi fost asa si nu imi faceam probleme).
ȘtergereVa voi contacta pe mail pe masura ce sintetizez intrebarile.
Cu cea mai mare plăcere, Ionuţ!
ȘtergereImi cer scuze că ma bag in discutie! Nu ma pricep chiar deloc la Timbre. Soacra mea are o colecție impresionantă de clasoare, fara prea mare valoare materială însă, cred eu, cu o mare valoare sentimentală. Am citit posturile voastre și am dat peste termenul "MNH"..Imi puteti spune ce inseamna, va rog frumos? Avea o colecție de timbre din perioada nazista( asta chiar ma intereseaza), pe care scrie MNH.va Multumesc!
RăspundețiȘtergereMNH este un acronim al termenului din limba engleză "Mint, never ginged", care are semnificaţia "neştampilat, fără şarnieră".
ȘtergereCu mulţi ani în urmă, colecţionarii lipeau timbrele în albume cu ajutorul unor mici fragmente de hârtie pergament, gumate, denumite şarniere.
Acest termen a intrat şi în uzanţele negustorilor de timbre, care pot astfel să îşi descrie în mod rapid calitatea foarte bună, fără defecte a timbrelor.
Imi cer scuze că ma bag in discutie! Nu ma pricep chiar deloc la Timbre. Soacra mea are o colecție impresionantă de clasoare, fara prea mare valoare materială însă, cred eu, cu o mare valoare sentimentală. Am citit posturile voastre și am dat peste termenul "MNH"..Imi puteti spune ce inseamna, va rog frumos? Avea o colecție de timbre din perioada nazista( asta chiar ma intereseaza), pe care scrie MNH.va Multumesc!
RăspundețiȘtergere