Problema este că în afara ştampilei liniare cu cadru care se vede pe mărci, pe plic nu mai eixstă nicio altă ştampilă. Plicul nu este datat, putându-se doar presupune cu oareca aproximaţie anii din care ar putea proveni.
Marca de 30 bani Ferdinand "cap mic" corespundea tarifului intern pentru o scrisoare (loco sau altă localitate) valabil între 1 august 1920 şi 31 martie 1922.
Tariful unei scrisori simple externe a fost, până la 31 decembrie 1920, de 25 bani, el majorându-se la 2 lei (la 1 ianuarie 1921), apoi la 3 lei (1 ianuarie 1922), el devenind 6 lei începând cu 15 mai 1923.
După aspectul plicului, este posibil ca o marcă să lipsească din francatură (s-ar vedea ceva în stânga ştraifului, o oarecare urmă), în plus ştampila de pe marca din stânga pare că nu se continuă pe plic.
Probabil că acesta a şi fost motivul pentru care plicul a fost vândut pentru o sumă simbolică (mi se pare pe undeva pe la 2 dolari). Numai că uneori amănuntele contează, aşa cum am spus în titlu.
Mărcile (chiar dacă sunt luate numai ele în considerare, făcându-se abstracţie de plic) sunt obliterate cu o ştampilă pe crae o putem considera cel puţin neobişnuită, dacă nu una rară: este o ştampilă de staţie de cale ferată utilizată la Mediaş înainte de Unire, fiind destul de rară chiar şi pe mărci sau corespondenţe maghiare.
În plus, este destul de vizibilă deteriorarea cadrului orizontal superior al ultimei mărci din ştraif (deasupra literelor MA din ROMANIA). Este un defect care se repetă, fiind cauzat probabil de un cap de cui cu care s-a fixat placa de zinc pe suportul de lemn.
Aşadar, cei doi dolari cheltuiţi pe plicul nu tocmai în regulă meritau cu prisosinţă. Pentru că uneori amănuntele contează.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu