Falsurile au fost oferite drept ceea ce sunt. Dar interesant (pentru mine, cel puţin) este faptul că sunt trei mărci la care nu ştiam că există falsuri. Deşi nu ar fi o mare descoperire, este totuşi un lucru important, deoarece într-un catalog specializat este necesară menţionarea lor.
Ştiam de falsul executat la valoarea de 50 bani a emisiunii "Vulturi" (cred că am şi avut mai demult un astfel de exemplar), dar nu ştiam de existenţa falsurilor similare executate la valorile de 5, 15 şi 25 bani. La această emisiune, nu am mai întâlnit alte falsuri decât la unele eseuri (notabil fiind falsul eseului în modelul aprobat, cu nominalul de 1 leu).
Porţiunea de filă a albumului din care au provenit falsurile mai poartă încă adnotarea făcută de fostul proprietar al colecţiei, în care se menţionează caracteristicile care ajută la identificarea falsurilor. E bine de ştiut!
Si eu care asteptam sa gasesc o nota despre confirmarea la varietatea semnalata ( 15 bani ). Dar va veni si vremea ei, sunt sigur .
RăspundețiȘtergereCând voi ajunge la stocul de Vulturi, să-l iau la puricat. Oricum va dura, că sunt câteva mii de mărci.
ȘtergereDin păcate, am prea multe pe cap şi mă străduiesc să le rezolv în funcţie de importanţa lor.
Buna seara Max,
RăspundețiȘtergereTocmai m-am uitat peste putinele valori nestampilate din emisiunea vulturi pe care le am, si am dat peste falsul de 15 bani. Corespunde exact descrierii de mai sus.
Ce pot sa spun e ca nici unul dintre marcile stampilate pe care le posed nu au aceleasi semnalmente, deci ar fi posibil ca falsurile sa se regaseasca doar nestampilate.
Reusesti sa ma impresionezi de fiecare data cand povestesti despre colectia ta, si incerc sa-mi imaginez mereu cum e sa ai mii de astfel de marci post-clasice...
O seara linistita iti doresc.
Cu deosebita stima,
Remus
Falsurile nu le-am văzut decât naştampilate (ar fi tare să se întâlnească vreunul cu ştampilă originală, ar însemna că e fals în dauna poştei, ceea ce ar fi o chestie cu adevărat deosebită).
ȘtergereÎţi mulţumesc pentru imagine. Aceleaşi caracteristici le avea falsul de 50 de bani pe care l-am avut şi eu.
Mai demult am cumpărat multe sortimente de pacheţele de câte o sută de bucăţi, de aceea am multe. N-am însă timpul pe care l-aş vrea să le iau acum la verificat pe toate. Din păcate, nimeni din familia mea nu este interesat de timbre, aşa că mă muncesc de unul singur. Cât voi mai putea.
Pe vremea aia, nu prea se uita lumea la mărcile postclasice. Toţi doreau numai clasice, sau străine.
Îţi mulţumesc, la fel îţi doresc şi eu.