Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

vineri, 28 octombrie 2011

Blogosferă, blog, bloggeri...

Noroc că lumea (citeşte blogosfera românească) nu-i prea mare! Ba chiar e mică uneori!...
Îmi fac tura de seară pe la blogurile prietenilor virtuali şi dau la Andera de o provocare, ceva mai veche la origine, dar uite-aşa am descoperit că prietenei noastre Zinaida nu-i urmăream şi al doilea blog (ştiu, sunt spăşit, îmi cer iertare..., promit că nu o să mai fac...). Aşa că am remediat urgent problema cu blogroll-ul şi RSS Reader-ul şi m-am întors să văd încă odată despre ce este vorba...

(sursa)

Provocarea îmi place! Hai să vedem cum găsim cele mai bune definiţii pentru chestiile acestea cu care ne omorâm noi...

(sursa)

Blog = locul unde se duce timpul liber. Nevasta îi spune "serviciul ăla din schimbul III"... Mai e şi locul unde se aşează idei, planuri, speranţe şi regrete. Iar pe cele mai multe începe să se pună praful... Dar mai presus de toate, este locul unde cuvântul îşi dovedeşte puterea.

(sursa)

Blogger =  (nu platforma!) este un om curajos, care vrea să-şi spună părerea în domeniul de care este interesat. Cred că Andera are adreptate: marea majoritate a bloggerilor sunt şi inteligenţi (chiar bine peste medie), nu numai curajoşi!

(sursa)

Blogosferă = o comunitate, sunt din ce în ce mai sigur de asta. E cel mai bun teren de confruntare a opiniilor, e locul unde cel mai adesea întâlneşti Oameni frumoşi şi inteligenţi! Este locul unde se leagă prietenii, unde se creează colective sau chiar platforme de idei. Este locul unde fiecare este liber să-şi împărtăşească părerile, să spună ceea ce îl roade sau să-şi împărtăşească bucuria...

(sursa)

Articol/Postare = e tocmai chestia aia frumoasă care-l macină pe blogger; o are în minte, se întreabă dacă o "spune" sau nu şi celorlalţi şi... până la urmă se hotărăşte, îşi ia inima în dinţi şi... vede el după aceea...

(sursa)

Comentariu = o altă chestie, cel mai adesea frumoasă şi isteaţă; sau o altă părere; sau o contribuţie nesperat de bună pentru autorul postului, pentru că aşa trebuie să fie: mai multe minţi sunt întotdeauna mai luminate decât una singură...

(sursa)

Link/Ping =  chestia aia care mănâncă timp, pe care o vrea toată lumea şi care e de bun simţ (zic io...).

(sursa)

Blogroll = e lista aia pe care o are lumea în dreapta (stânga, jos sau unde vrea... muşchii lui), care întotdeauna e prea scurtă pentru a-i "prinde" pe toţi cei mai viteji şi mai istetzi prieteni.

(sursa)

Google = este probabil cea mai isteaţă realizare a internetului din ultimii douăzeci de ani, o concentrare a celor mai luminate minţi din IT, dar şi "motoraşul" fără de care mulţi nu cred că ar putea trăi...

(sursa)

SEO = o chestie care te scoate la liman, dacă ştii cum să o îmblânzeşti.

(sursa)

Reţele de socializare = chestii care iar îţi mănâncă timp, dar care te ajută tare mult dacă eşti destul de isteţ să apelezi la ele. Aici ai toate şansele să îţi faci prieteni noi şi să te întâlneşti cu cine nici nu gândeşti!

Deşi e o leapşă, nu vreau să o dau mai departe pentru că habar n-am cum stă fiecare cu timpul şi cu dorinţa de a scrie. Aşa că luaţi-o de bună dacă doriţi...

PS: Articolul a fost început aseară, dar nu l-am putut termina, am fost (şi încă sunt) într-o fază proastă, trag de mine să stau în faţa monitorului şi, chiar dacă ştiu că am o grămadă de treabă de făcut, parcă m-am moleşit de tot...

29 de comentarii:

  1. Foarte tare! Leapsa asta a prins si mie mi-a placut. Imi plac definitiile tale. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Eheee, chiar că a prins minunea asta! Mare dreptate ai, cu ce ai scris, iar blogosfera din ochii tăi mi-a plăcut în mod deosebit! Să dea Domnu' să avem parte doar de „Oameni frumoşi şi inteligenți” în jurul nostru! Sper să-ți regăsești energia, îți doresc multă odihnă și zile liniștite; ți-aș da și ceva timp, dar sunt și eu în căutarea lui :)

    RăspundețiȘtergere
  3. E grozavă postarea!

    Mâine să te trezești cu multe, multe, multe forțe proaspete!
    Îmbrățișări

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte frumoase si adevarate definitiile tale! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. definitii...prea putin spus...ai facut o adevarata analiza a termenilor si in acelasi timp a atmosferei bloggeristice :)
    faina postarea ta :)
    sper ca sanatatea ta sa se redreseze si tu sa-ti recastigi vioiciunea...o noapte linistita iti doresc...

    RăspundețiȘtergere
  6. Dana Diaconu: Îţi mulţumesc frumos.

    RăspundețiȘtergere
  7. Vera: Îţi mulţumesc, sper ca mâine dimineaţă să răspund la altă... leapşă, numai că trebuie să caut câteva piese frumoase...

    RăspundețiȘtergere
  8. Federova: Depinde cine le citeşte... Sunt sigur că există şi cârcotaşi care nu-s de acord cu ce-am spus eu... Dar îţi mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
  9. Pandhora: Ei, e doar punctul meu de vedere... :)
    Îţi mulţumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere
  10. Da' de ce te-ai molesit? Ia treci si continua ca mi-a placut ce ai scris pana acum!

    RăspundețiȘtergere
  11. Minoki: Mă mai ia şi pe mine oboseala, asta e...
    Sărut mâna, aşa fac!

    RăspundețiȘtergere
  12. Frumos ai raspuns la provocare, cu suflet ! Multumesc pentru "citari" !
    Ai si tu azi un link la ART Club, maine pe "al doilea blog", care de fapt e primul ! :D

    RăspundețiȘtergere
  13. O întreaga poveste într-un mic articol !! Felicitari !
    E incercarea de a evada din cotidian, de a petrece timpul, fara sa te gandesti la proiectele la care lucrezi, e fuga de acei oameni cenusii care au ca obiect principal de activitate anihilarea timpului alocat pentru suflet.

    RăspundețiȘtergere
  14. Iulisa: Ai dreptate, acest lucru nu l-am spus, dar ai mare dreptate...
    Îţi mulţumesc pentru completare, este cât se poate de binevenită!

    RăspundețiȘtergere
  15. Te salut, Peter!
    Blogul este una din caile de-a face cotidianul mai suportabil. Al nostru si al altora.

    RăspundețiȘtergere
  16. SoriN: Cred că da, dar mi-e temă să nu devină cumva ceva care te face să nu mai... stai în lumea reală...

    RăspundețiȘtergere
  17. Computerul ne-a luat pe sus, iar internetul ne-a oferit o alta lume. Astazi el nu mai inseamna doar a impartasi informatii. Inseamna mult mai mult. Pentru unii acesta este o mare afacere, pentru altii reprezinta un mod de a se relaxa, de a invata. Oricum ar fi internetul face parte din viata noastra, vrem, nu vrem. Chiar daca il acceptam sau nu, un lucru este clar: nu-l putem ignora.
    Nu este un lucru rau, cu o conditie. Sa nu ne petrecem viata inchisi in aceasta lume rapida si facila, uitand de lumea reala, mult mai fascinanta.
    Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  18. SoriN: Nu contest avantajele internetului. Cu ajutorul lui, trebuie să recunosc că şi eu am învăţat enorm. Nicicând informaţia nu a fost mai accesibilă ca acum, şi am impresia că acesta este doar începutul.

    RăspundețiȘtergere
  19. Superbe definitiile tale! îmi plac toate, fara exceptie!
    Axiome perfecte, imposibil de combatut sau completat ;)

    RăspundețiȘtergere
  20. Carmen: Nu ştiu dacă pot fi ele axiome, sunt doar opinii personale...
    Îţi mulţumesc foarte mult! :)

    RăspundețiȘtergere
  21. O idee foarte frumoasa! Blogosfera, da , o evadare din cotidianul prea solicitant si cenusiu, o relationare placuta si schimb de idei si opinii pe diverse teme, un elixir pentru suflet.
    Weeek-end cu odihna si optimism! :-)

    RăspundețiȘtergere
  22. Lolita: Ideea nu-mi aparţine, Zina este... "vinovata"... :))
    Îţi mulţumesc frumos, la fel îţi doresc!

    RăspundețiȘtergere
  23. Partea 1:

    Eu pot sa povestesc doar re. experienta mea personala despre bloguri: la inceputul aparitiei blogurilor in mod mai extins pe Internet, la timpul la care am capatat si eu acces la Internet in 1995, eu, din curiozitate, am inceput sa citesc blogurile americane de tip jurnalistic independent de opinie politica deoarece ele au luat avant si proeminenta mai mare la vremea aia, fiind totodata favorizate si de scandalul Bill Clinton-Monica Lewinski. Dupa o vreme m-am plictisit deoarece imi devenise mai clara distinctia politica de baza intre partidul Democrat si cel Republican in SUA, cat si caracteristicile tipice ale rivalitatii dintre ele, si mi-am dat seama ca blogurile independente, desi initial o chestie de tip "novelty"/jucarie noua, nu vor avea in mod esential impact deosebit asupra algerilor politice ale cetatenilor, ci tot mass-media "oficiala" de baza este mai importanta in formarea opiniei politice publice mai largi, si mai ales in caz de posibili indecisi, insa unele bloguri mai bine dezvoltate pot deveni potential util educative in sens placut si complementar fata de potentiala audienta deja interesata de acel blog, deci blogurile pot suplini si indeplini si ele unele din functiile mass-mediei. Dupa cum am vazut ulterior, incet incet si mass-media "oficiala" traditionala a captat, cam la fel si cum Hollywood-ul capteaza Independentii de la Sundance, mai ales in sens de arie de desfacere de business, si trendul blogurilor, acum fiecare jurnal oficial (CNN, BBC, MY Times, Washington Post, etc.) avand bloguri tinute de contribuitorii lor oficiali si obisnuiti, deci blogurile au devenit un fel de Teaching Assistants (preparatori) fata de Conferentiarul en-titre de la catedra respectiva din domeniul/Facultatea respectiv(a) de interes din Universitatea respectiva.

    In paralel au inceput sa se dezvolte si blogurile nejurnalistice personale, multe din ele pe preocupari si cu aspiratii artistice la nivel de amator (foto, literatura), dar si cateva, mai rare si mai interesante din punct de vedere educativ pentru mine, pe anumite domenii profesionale, de obicei stiitifice, dar atingand uneori si unele preocupari sociale si politice ale breslei meseriasilor respectivi, si poate si a fanilor lor, care, posedand in mod realist o putere mai mica de influenta politica decat lobby-ile afacerilor de baza si culturale-mediatice de baza, totusi poate aveau si ei ceva de spus la nivel mai larg social, insa, pot sa remarc, ca, in mod cat se poate de previzibil, aceste mici oaze de intelectualitate proletara/profesionista independente de mainstream NU au reusit niciodata sa se reuneasca sub vreo umbrela comuna de interese, plus ca nici nu au inclinatiile, capacitatile, talentul, motivatiile sa o faca, si isi continua activitatea in mod solitar si antagonist fata de posibilii "rivali" de breasla academici. Dar raman in continuare interesanti din punct de vedere educativ profesional, (cei din SUA, ca au mai multa experienta si vechime oricum).

    RăspundețiȘtergere
  24. Partea 2:

    Mai exista si bloguri de tip jurnal personal, dar eu chiar ca nu sunt voyeurist din fire plus ca sunt indeajuns de egoist preocupat asupra mea proprie asa ca nu am citit prea multe din astea, in afara de cele de calatorie sau de experiente de imigranti de generatia 1 in diverse zone, care pe mine m-au interesat direct, deoarece si eu aveam de gand sa devin un astfel de imigrant si eram interesat de gasirea unor posibile teme comune referitoare la dificilul proces de adaptare. Recunosc insa ca NU am fost indeajuns de silitor asa ca nu am citit prea mult si nu m-am ales cu prea mare lucru si, mai ales, nu am fost indeajuns de atent la anumite nuante, pe care abia acum le inteleg, in mod retrospectiv, pe pielea mea, si inca o data imi zic ca ar fi fost bine sa ascult de cei cu mai multa experienta de viata decat mine si sa ma pregatesc mai bine inainte de a ma urca in avion, desi NU din blogurile personale ai sanse mai bune sa inveti ceva util, decat daca depui ceva efort de citire a mai multora si de a decela, cum am mai zis, niste posibile teme comune, ci TOT din cercetarile si scrierile si sursele de BAZA de tip mainstream care exista in acest moment despre experientele imigrantilor de generatia 1 afli totul mai repede si mai organizat, daca doar depui efortul necesar de cautare si de citire, blogurile ramanand doar nuante complementare de cazuri personale. Dar eu am fost MULT prea lenes ca sa depun un astfel de efort consistent, PLUS ca, in mod previzibil, iar am vrut sa patesc eu totul pe pielea mea, si nici macar nu am stat sa cer sfatul propriilor mei parinti, care oricum aveau mai multa experienta decat mine ! Abia dupa ce au venit aici in vizita la mine tocmai la fix cand e cel mai greu in primul an, intre luna a 6-a si a 9-a, m-am desteptat si eu, mai mult de anxietate-frica, (!), si am inceput sa le pun niste intrebari, si am invatat MULTE lucruri foarte foarte utile de la ei cat se poate de usor si de placut, fara sa ma mai chinui cu nici un citit de bloguri sau alte surse de informare de tip mainstream !

    RăspundețiȘtergere
  25. Partea 3:

    Nu pot comenta despre blogurile din Franta si Germania, deoarece nu m-am uitat la ele indeaproape.

    In Norvegia, majoritatea blogurilor celor mai populare si cunoscute din acest moment se impart in 3 categorii:

    a) cea majoritara de promo de branduri tinute de obicei de tineri afaceristi;
    b) cea minoritara de independenti sau carcotasi politici, care, pentru un motiv sau altul nu si-au gasit loc nici in spectrul politic mainstream, nici in sindicatele de bresle profesionale reale care sunt foarte puternic dezvoltate aici, fiind deja evaluati, mai ales in ultima vreme, (poate si din motive reactive de securitate legate de atacul terorist domestic din Norvegia din iulie 2011), ca posibil destabilizatori pentru status-quo, sunt deja supusi unui fenomen de organizare/regulamentare venit de la nivel central cat si unui proces educativ politic venit de la anumiti voluntari interesati in mod etic-altruist de dezvoltarea si optimizarea procesului politic democratic din Norvegia;
    c) blogurile artistice ca peste tot (foto, arte grafice si vizuale, muzica, literatura)

    RăspundețiȘtergere
  26. Partea 4:

    Blogurile mele personale indeplinesc functie principala "auto-terapeutica" pentru mine acum, si le utilizez in mod caracteristic compulsiv pentru a descrie anumite anxietati cotidiene in cuvinte, mai des de a fugi de anumite anxietati tot cu ajutorul cuvintelor, si totodata pentru a-mi exersa gandirea despre anumite lucruri in limba romana, pe care eu in real life nu o mai folosesc de loc decat aproximativ 20 minute/sapatamana cand vorbesc cu parintii la telefon, iar in timpul zilei de lucru nu mai gandesc de mult in limba romana, ci numai in engleza sau direct norvegiana.

    Blogul meu in limba romana reprezinta o indulgenta si totodata o addictie personala, de care sper ca voi reusi sa ma desprind pe masura ce trece timpul si voi fi mai integrat in societatea de aici.

    In mod preventiv, cum am mai povestit, eu mi-am facut deja bloguri si in engleza, norvegiana, si franceza, si o sa incerc sa mai contribui si la alea, pe teme potrivite mie personal, pe masura ce trece timpul. Scopul meu final este sa ma desprind in mare parte de limba romana, desi stiu ca este un proces de durata, si eu nu sunt un om prea constiincios din fire, plus, totodata NU am talent si nici veleitati de povestitor/scriitor/comunicator prin cuvinte in NICI o limba din cele pe care le cunosc in acest moment !

    RăspundețiȘtergere
  27. Rudolph Aspirant: Caracterizarea făcută de tine blogosferei în general este foarte bună, după părerea mea. Cred că împărtăşim aceleaşi opinii, deoarece şi eu am citit multe bloguri de când am avut acces la internet şi până să-mi deschid propriul blog. Iniţial am citit blogurile cu tematică legată de tehnologie şi de diverse aplicaţii software, mai ales pentru că aveam nevoie profesional de aşa ceva. Dar apoi am început să citesc şi alte bloguri, chiar am descoperit câteva foarte bune pentru artă şi literatură. Am avut noroc la început cu deschiderea oferită de cunoaşterea limbii engleze, pentru că cele mai multe (mai ales cele de tehnologie) erau (şi sunt încă) în engleză (nu mă pot lăuda că o ştiu ca un profesionist, dar sunt în stare să citesc şi să traduc în română aproape orice text).

    Văd că ai puterea (şi curajul) să îţi recunoşti unele probleme. Cred că e un lucru bun, pentru că te va ajuta să te apropii de oameni şi să-ţi fac prieteni. Oamenilor le place sinceritatea.

    Părerea mea personală privind integrarea în altă societate: poate că ar fi bine totuşi să nu renunţi definitiv la limbă, pentru că s-ar putea să ai parte de oportunităţi datorită exact acestui lucru. Un potenţial partener ar putea lua în calcul cunoaşterea unei limbi imposibile pentru cei de acolo, considerând-o un avantaj.

    RăspundețiȘtergere