Pe Alin Popescu îl citesc de mai bine de doi ani. Iniţial, pentru că mă interesau opiniile lui în probleme legate de meseria mea. Apoi, a devenit o obişnuinţă pe care am avut grijă să mi-o menţin. Câteva vorbe frumoase m-au determinat să îl propun spre lecturare, pentru că merită.
"Întotdeauna m-am întrebat ce ar zice ţările despre cetăţenii lor, dacă
ar avea gură să vorbească. Ce zic românii despre România ştim cu toţii.
Aşa că subiectul de astăzi e o prelungire a modului în care românii şi
România s-ar putea înţelege, să găsească soluţii de mai bine. Ce zici,
discutăm?", spune Alin în articolul său.
Ce sa mai zica si tarisoara noastra, biata de ea. A avut, are si va avea resurse naturale, n-au secat inca... Ar fi trebuit sa traim ca in Elvetia, poate. Zic si eu... Dar mai bine nu mai zic nimic ca ma apuca nervii capului, vorba unui om de bine... :)
RăspundețiȘtergereCristi: Pe mine mă apucaseră mai devreme nervii capului... :(
RăspundețiȘtergereMăi oameni buni, ia lăsaţi nervii capului pentru alţii!! Este sâmbătă, ridicaţi colţurile buzelor în sus şi luminaţi-vă privirea! :)
RăspundețiȘtergereLegat de subiect, ar fi multe de spus, doar timpul să apăs pe taste îmi lipseşte! Mereu am fost un neam plângăcios şi egoist; dacă eşti printre străini, fratele român îţi înfinge primul cuţitul în spate! E o realitate urâtă, dar de care trebuie să fim conştienţi; până nu ne îndreptăm coloana vertebrală să privim pe orice în ochi, vom fi preşul de la uşă pentru toţi. Şi degeaba există un grup de X români mândri de origini şi de pământul pe care locuiesc, pentru că nu poţi muta muntele cu o furnică! Dar prefer să fiu o furnică care se zbate, decât un căţeluş care se gudură pe lângă ceilalţi pentru un os!
Hai că m-am întins ca o zi de post! :)
Dana, si aici ti se infige cutitul in spate chiar daca iti vezi de treaba, nu-i problema. :) Daca nu furi si nu faci evaziune esti considerat prost. Putini o sa zica ca esti corect si cinstit. :)
RăspundețiȘtergereMulţumesc pentru adresă!
RăspundețiȘtergereAm facut o cacofonie din graba, o dedic celor care au adus Romania in starea in care este acum. :)
RăspundețiȘtergereDana: Ai dreptate, numai că stană de piatră să fii şi tot nu poţi, la o adică, să stai ca bolovanul... De gudurat, pe mine n-ai să mă vezi! Întotdeauna am avut de tras tocmai din acest motiv. Dar prefer aşa.
RăspundețiȘtergereCristi: Şi pe asta am simţit-o pe propria piele...
RăspundețiȘtergereNu trebuie să-ţi faci probleme, mai toţi facem greşei din iuţeală de... tastare şi nebăgare de seamă. Numai că se vede de la o poştă (că de-aia îmi plac mie timbrele) cine e capabil să se exprime. :)
Doru: Şi eu îţi mulţumesc, pentru că şi eu am găsit adrese bune...
RăspundețiȘtergere@Cristi, de acord cu tine; aici doar e la el acasă, împunge pe cine doreşte după pofta inimii! Din păcate, scara valorilor s-a inversat; dacă nu învârţi roţile unui "Merţan" şi nu încalci fiecare lege de la cea mai mică, până la cea mai mare, eşti un "nimeni-n drum", un "fraierică" care nu ştie să se descurce! Dar la un moment dat, trebuie să se schimbe ceva; eu îmi păstrez optimismul şi aştept ca adevărata valoare să fie apreciată şi ajutată să strălucească. Dacă toţi renunţăm la ea, nu am făcut nimic! Frumoasă dedicaţie! :)))
RăspundețiȘtergere@Peter, drept e că nu poţi fii stană de piatră, dar am auzit o vorbă care mi-a intrat la inimă şi pe care o aplic mereu: "nu te certa cu prostul/nebunul pentru că te aduce la nivelul lui şi te bate cu experienţa"! De aceea uneori tăcerea, indiferenţa e mai bună şi doare mai mult decât 1000 de cuvinte! Sunt convinsă că nu eşti omul care se gudură, îmi pari şi tu o furnicuţă care se zbate să mute muntele! :)) De asta ai tot respectul meu, anterior exprimat! :D
Cred ca ar fi suficient sa isi faca fiecare treaba cat mai bine, acolo unde are el de lucru...Urmariti asta pe parcursul unei singure zile, de dimineata pana seara. Cati dintre cei cu care ati avut de a face in ziua respectiva au facut asta ?...
RăspundețiȘtergereDana: Iar ai dreptate. Dar nici eu nu am spus chiar totul. Pe unde am fost până acum, chiar m-am străduit să fac câte ceva, să îndrept lucruri. Din această cauză am avut uneori de suferit destul de mult. Tocmai pentru că nu-mi place să joc doar rolul unei furnicuţe.
RăspundețiȘtergereÎţi mulţumesc pentru apreciere.
Zina: Este exact cam ce făceam acum câţiva ani, îl luam pe câte unul şi-l întrebam dacă "şi-a scos" salariul pe ziua respectivă. Bineînţeles că erau destui care mă ocoleau, ca să nu-i mai iau la întrebări... :)
RăspundețiȘtergereCe sa zica o posibila mama, (Romania), fata de copiii ei, (cetatenii romani), decat: "fiti, mai, copii, cuminti, ca m-ati innebunit de cap si pe mine, ca stau mereu ingrijorata din cauza voastra cand va vad ce zbantuiti sunteti, cu cine-o-ti semana, nu stiu, probabil cu ta'c'-tu, nu cu mine, etc..."
RăspundețiȘtergereRudolph Aspirant: Ai umor... :)
RăspundețiȘtergereAcum, depinde care mamă spune asta: cea bună, sau mama vitregă?
P.S. Just for fun, mama SUA fata de copii ei (cetatenii si rezidentii legali si ilegali SUA): "hai la doctor sa va schimbe medicatia, ca eu credeam ca aveti doar ADHD, dupa cum mi-a zis profesoara despre voi la sedinta PTA, dar mi-e teama sa nu aveti cumva boala bipolara, si, la urma urmei ce stiu profesorii astia liberali papa-lapte atei cu Darwin-ul lor in brate cu tot, cand scrie la Biblie ca Dumnezeu a facut lumea, tot doctorii sunt mai buni, plus ca poate ii cer si eu o reteta de Valium (diazepam) pentru mine, etc..."
RăspundețiȘtergereInca nu stiu exact ce zice mama Scandinavia fata de copiii ei, deoarece am impresia ca mamele scandinave nu se prea exprima prin cuvinte fata de copiii lor, plus ca, imediat ce nu isi mai primesc banii de salariu 100 % pe concediul de maternitate + diversele ajutoare suplimentare de la stat care face statul acasa in primul an al copilului chiar mai rentabil decat orice fel de posibila munca in orice fel de posibil job, ii trimit la gradinita, unde, de exemplu, in Norvegia, copiii incep sa merga exact la varsta de 1 an si unde petrec 8 ore/zi, (dupa programul normal, existand si posibilitatea de program prelungit, pentru a acomoda nevoile unor parinti care au mai multa nevoie de timp fara copii), fiind tinuti ocupati, cat sunt treji, cu ore cat mai utile de educatie fizica in aer liber pe orice fel de vreme si ore la fel de utile si cu atat mai eficiente cat incep de la varste fragede de educatie civica si politica, sub indrumarea grijulie si constanta a unui personal de obicei fara pregatire deosebita aflat la randul lui sub nevoia de a fi supravegheat de la oarecare distanta de alt nivel de personal cu studii de specialitate de pedagogie timpurie.
Sunt oarecum curios zilele astea sa aflu ce zic si mamele China si India fata de copiii lor, deoarece am aflat ca luni, de Halloween, populatia globului va atinge 7 miliarde, si am impresia ca posibilul copil nr. 7,000,000,000 va proveni din Asia, desi, la fel de bine, cel cu adevarat al 7 miliardelea ar putea proveni de fapt mai curand din Africa, insa, datorita mai slabei accesibilitati la Internet in acea zona, noi, cei din restul lumii, nu vom putea afla despre el/ea la fel de usor cum am putea afla despre un copil din Asia, plus ca, daca ne luam dupa zona unde incepe ziua de 31 octombrie, in zona Asia-Pacific, mai precis insulele locuite de oameni Kiribati, si tinem cont si de densitatea populatiei umane din diverse zone, tot mai probabil este ca cel de-al 7-lea miliar copil sa fie totusi din Asia.
Dupa parerea mea, o tara nu poate fi mama vitrega, (care NU insemna neaparat si "rea"), decat fata de posibilii ei rezidenti care nu s-au nascut acolo, deci copii adoptivi, refugiati sau imigranti de generatia 1 din alte tari. Pot sa confirm ca in cazul meu, mama mea adoptiva Norvegia s-a purtat in mod caracteristic cultural ceva mai "rece", poate mai bine zis mai retinut decat posibila mama adoptiva Romania posibil ceva mai anxios-isterica fata de imigrantii ei, sau mama adoptiva SUA ceva mai ambivalenta insa incercand totusi sa se comporte cat mai etic si totodata "stiintific" dupa cum zice la ziar, ducandu-i la scoala cand trebuie, la doctor in caz de urgente, etc.
RăspundețiȘtergereRudolph Aspirant: Şi cu SUA, şi cu Norvegia ai dreptate. Am foşti colegi şi cunoştinţe care mi-au povestit cam aceleaşi lucruri.
RăspundețiȘtergereAm citit acum două zile despre "aşteptatul" cetăţean al planetei cu numărul 7.000.000.000. Statistic, cred şi eu că cel mai probabil este să provină din Asia (poate Indonezia, poate Malaezia sau cum îi mai spune acum, sau poate chiar India sau China...
Rudolph Aspirant: Mama "vitregă" este doar o figură de stil pe care bănuiesc că ai sesizat-o. În mod normal şi principial vorbind, "mama" (sau ţara) nu poate şi nu trebuie să fie "vitregă". Toţi copii ei ar trebui să fie absolut egali (nu în sensul socialist însă). Adică exact cum ai spus, să se comporte în mod etic. Asta s-ar întâmpla dacă ar exista o scară normală a valorilor. Din păcate, nu prea se întâmplă aşa, deoarece uneori unii copii sunt mai "egali" decât alţii, iar "mama" nu prea ia nicio măsură să îndrepte această stare de lucruri. De fapt, "mama" preia asupra sa vina "fraţilor mai mari" care au fost puşi de ceilalţi copii să se ocupe de bunul mers al treburilor, dar în loc să aibă grijă de mezini, îşi fac de cap şi-şi rezolvă numai treburile lor, fără să le pese de restul...
RăspundețiȘtergere