Jurnalul ei:
În seara asta mi s-a părut că soţul meu se comportă cam ciudat. Ne-am făcut planuri să luăm cina la un restaurant mai drăguţ. Toată ziua am fost la cumpărături cu prietenele mele şi am crezut că s-a supărat pentru că am întârziat puţin la întâlnire, însă el nu a comentat nimic. Conversaţia părea moartă, aşa că i-am sugerat să mergem într-un loc liniştit să vorbim. A fost de acord fără să spună însa prea multe. L-am întrebat ce este în neregulă, iar el a zis ”Nimic”. L-am întrebat dacă este supărat din vina mea. Mi-a răspuns că nu este supărat, că nu are nicio legătură cu mine şi că să nu-mi fac griji. În drum spre casă i-am spus că-l iubesc. A zâmbit uşor şi a continuat să-şi vadă de condusul maşinii. Nu-mi explic comportamentul ăsta şi nu îmi pot da seama de ce nu mi-a zis ”şi eu te iubesc”. Când am ajuns acasă am simţit că l-am pierdut de tot, că nu mai avem nimic în comun unul cu celălalt. Pur şi simplu a stat şi s-a uitat la televizor, în tăcere. A continuat să fie distant şi absent. Într-un final, cu toată atmosfera asta tăcută din jurul nostru, m-am dus la culcare. După vreo 15 minute a apărut şi el. În continuare l-am simţit distras şi cu gândurile în altă parte. El a adormit, eu am plâns. Nu ştiu ce să mă fac. Sunt foarte convinsă că el se gândeşte la o alta. Viaţa mea e un dezastru...
Jurnalul lui:
Motocicleta nu mai porneşte. Nu ştiu ce morţii măsii are…
(Habar n-am cine e autorul, am primit-o pe mail mai devreme).
:) Se pare că astăzi este ziua poveştilor.
RăspundețiȘtergereŞi eu am publicat una, si Adriana a publicat una..
O zi de poveste!
=))) încă o dovadă că mintea noastră fuge uneori prea departe şi în sensul greşit! Geniale prezentări ale diferenţelor între creierele femeilor şi ale bărbaţilor au făcut Allan Pease şi Mark Gungor; ţi le recomand pentru o destindere a muşchilor feţei :D! Pe ultimul îl găseşti şi la mine, prin martie (dacă reţin bine) :)
RăspundețiȘtergereAnastasia: M-ai făcut curios!
RăspundețiȘtergereDana Diaconu: Mulţumesc, cred că mă voi uita! :)
RăspundețiȘtergereE tare asta! :))
RăspundețiȘtergereCristi: :))
RăspundețiȘtergereufff....nu suntem buricul pamantului dar noi asa credem :))
RăspundețiȘtergerePandhora: Crede-mă, nu sunt misogin, doar m-a amuzat... :))
RăspundețiȘtergere:)) foarte amuzant!
RăspundețiȘtergereDiverse: :))
RăspundețiȘtergerem-am amuzat bine (chiar dacă numai de misoginism nu pot fi acuzat)
RăspundețiȘtergereCălin: Eu am râs câteva minute bune după ce am citit-o prima oară... :))
RăspundețiȘtergereEu cred că i s-a stricat ambreiajul!
RăspundețiȘtergereCornelius Ionescu: Sigur nu-i de la bujii? :)))
RăspundețiȘtergere... de unde se vede cât de sensibile sunt femeile!!
RăspundețiȘtergere... de unde se vede absenţa atenţiei distributive la barbaţi !
ha-ha-ha-ha-ha!! (emoticon lipsă!!!)
Aurora Georgescu: Perfect adevărat!... :)))
RăspundețiȘtergereEu personal NU pot intelege CUM de se poate ca femeile, care in mod cat se poate de REAL au abilitati lingvistice (pe toate domeniile posibile, vocabular, uz expresiv, uz receptiv, interpretare, etc.) MULT mai mari decat ale barbatilor, TOTUSI, NU par a reusi sau a fi motivate macar de a incerca sa invete sau chiar sa creeze, daca au talent creativ, un posibil dialect mutual inteligibil care le-ar fi chiar REAL UTIL, dupa parerea mea, mai ales pt. mentinerea sanatatii proprii, reducerea stress-ului personal, etc.
RăspundețiȘtergereP.S. Plus in contextul in care se stie ca fetele sunt chiar real mai silitoare si mai constiincioase pe tot timpul scolarizarii, adica in esenta chiar MOTIVATE intern sa invete lucruri posibil utile, in afara de rezultatele reale mai bune la invatatura.
RăspundețiȘtergereEfectiv NU inteleg si chiar doresc si rog pe posibilii comentatori de sex feminin de pe acest blog sa imi explice si mie DE CE, (preferabil, desi nu obligatoriu, deoarece chiar am sa ma straduiesc sa inteleg oricum, la nivel cat se poate de concret si mai usor inteligibile pt. mine de elev mediu roman de cls. a 6-a).
P.P.S. Efectiv framantandu-ma in continuare, chiar si in timpul dusului matinal, din cauza acestei probleme, pe care mi-am ridicat-o chiar singur, cum ar veni adica cu propria mea mana fata de mine insumi, (din cauza principala a lui Max Peter desigur, care mi-a varat-o aici chiar sub nas si in ochi), m-am gandit chiar la o posibila formulare de ipoteza, legata de intelegerea cat mai concreta structural-functionala a creierului uman responsabil, totusi, destul de cert, de potentiala achizitie si uz ulterior de limbaj, ipoteza de posibil interes de cercetat ulterior in mod chiar real stiintific de catre profesionistii care se ocupa in mod serios de asa ceva, re. o posibila DIFERENTIERE calitativa obiectiva masurabila sau in altfel descriptibila intre creierul uman de sex feminin si cel masculin, in sensul unei ipotetice PREFERINTE sau chiar (pre)dominante, (posibil congenitala si/sau ulterior INVATATA) re. curentul artistic romantic fata de cel realist.
RăspundețiȘtergereDeoarece la nivel genetic-congenital se STIE deja, (din mass-media informativa verificata ca fiind cat de cat reputabila si larg libera in zilele noastre), ca exista selectie UTILA mentinerii de specie, inseamna, poate, ca este chiar util sa gandesti/interpretezi predominant romantic daca esti de sex feminin. Dar ESTE real posibil si sa fie doar sau predominant de nivel de INVATAT din mediul mai larg social-cultural, si nu chiar 100 % genetic-congenital, mai ales de la inventarea metodelor de difuzare de informatie in masa, (de ex. de la Gutenberg incoace, in contextul istoric al trubadurilor, ce erau chiar motivati de a promova ideea de Support the Troops pe perioada diverselor Cruciade si a altor campanii politice si militare destul de importante totusi ca nivel si durata...adica, mai clar, eu personal NU am sa zic NICIODATA ca rolul de informare, inclusiv dezinformare, la nevoie, plus entertainment, plus advertisement de business, al mass-mediei cat se poate de real UTILE ar fi cumva valoric "rau" asa la mod general, sau, invers, "bun" la nivel general...este doar vorba despre CALITATEA si de ETICA desfasurarii acestei activitati profesionale, in mintea mea).
Eu personal nu pot decat sa incurajez cercetatorii seriosi pe domeniul neurostiintelor sa isi indeplineasca indatoririle profesionale in mod atat constiincios si etic in continuare, iar profesionistilor mass-mediei, (inclusiv in lb. romana, care precis sunt fixati la nivel mediu general de secol XIX chiar si acum in sec. XXI), sa fie la fel de constiinciosi si etici in a ma informa in continuare pe mine personal, deoarece eu chiar sunt curios si raman interesat de a afla cat mai multe despre acest lucru: cum poti MOTIVA in mod atat eficient cat si etic pe cineva sa faca ceva considerat posibil util, atat in principal pt. tine personal, inclusiv familia ta proprie, daca e cazul, desigur, cat si pt. societatea mai larga din jur.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereRudolph Aspirant: Cunoştinţele mele de psihologie nu excelează şi nu cred că aş putea să-ţi dau un răspuns care să te ajute în înţelegerea problemei.
RăspundețiȘtergerePoate că un răspuns din partea unei doamne/domnişoare ar fi mult mai potrivit.
Sorry re stersatura de mai sus, nu obisnuiesc de obicei, dar efectiv era o aberatie divaganta de anxietate + compulsivitate matinala la mine, de obicei excesiva cand ma grabesc si incerc sa fac mai multe lucruri in acelasi timp.
RăspundețiȘtergereRudolph Aspirant: Fiecare comentator este liber să dispună de propriile comentarii. Fii liniştit, nu există nicio problemă din partea mea.
RăspundețiȘtergereNici eu nu sunt misogin. Din doua motive:
RăspundețiȘtergere1. Femeile imi sunt asaaaaa de dragi ca-mi vine sa le mananc pe paine. Norocul lor e ca .... nu am gasit asa paine mare!
2. Si pe mine, o femeie m-a facut, femeile m-au crescut si educat, tot femeile m-au lovit ... cand le-am iubit!
Zamfir: E clar, suntem pe aceeaşi lungime de undă! :))
RăspundețiȘtergere