Despre metodica studiului (8)

Episoadele anterioare pot fi citite aici: episodul 1, episodul 2, episodul 3, episodul 4, episodul 5, episodul 6, episodul 7.

Un scurt exemplu de studiu pe o marcă

Cel care doreşte să facă un studiu destul de aprofundat are posibilităţi pe care le bănuiesc puţini colecţionari. Câmpurile de studiu sunt practic nebătute în majoritatea cazurilor pentru emisiunile mai vechi. Trebuie să o spun pe cea dreaptă: nu avem colecţionari dispuşi pentru studiu. Din păcate, acesta este motivul pentru care nu avem astăzi un catalog specializat demn de epoca în care am ajuns să trăim, şi tot acesta este motivul pentru care, timp de zeci de ani, tot felul de prostii au fost preluate dintr-un catalog în altul. Stimaţii auotri s-au apucat să scrie, dar au uitat un lucru esenţial: nu a verificat aproape nimeni ce are prin clasoare.

Exact din motive de studiu mi-am realizat unele stocuri din mărci sau emisiuni la care ori am observat, ori am bănuit că pot exista un număr însemnat de varietăţi. Tocmai pentru a vă demonstra că există mărci care au împlinit deja centenarul dar nu s-a uitat nimeni la ele, am ales o marcă comună - valoarea de 10 bani "Carol I gravate" din 1908. Vă rog să reţineţi că tot ce este prezentat în articolul de faţă am făcut într-o singură zi. Azi, dis de dimineaţă, am băgat mâna într-un clasor cu stocurile păstrate pentru colecţia de ştampile şi am selectat 33 de blocuri de patru din marca amintită. Le-am scanat relativ repede. Le puteţi vedea în fişierul de prezentare pe care îl puteţi descărca de aici. Fişierul nu va sta prea mult pe server, aşa că descărcaţi-l cât mai puteţi.

Pentru a nu le mai lua şi altă dată "la mână", am realizat şi o foaie de calcul în MS Excel, în care mi-at trecut datele care mă interesau. După ce am realizat toate măsurătorile pe crae mi le-am propus, tabelul arată cam aşa (click pentru mărire):

O variantă la rezoluţia originală o puteţi descărca de aici.

Care sunt informaţiile bune de păstrat în baza de date?
- dantelura;
- ştampila;
- dimensiunile fiecărui clişeu, în milimetri (lăţime/înălţime);
- dimensiunea spaţiului între coloane/rânduri;
- alte informaţii relevante.

Vă voi explica modul de interpretare al informaţiile ceva mai jos. În primul rând, la prima vedere mi-au sărit în ochi câteva catacreristici la unele blocuri:

La blocul 14 mi-au sărit în ochi caracteristici asemănătoare la mărcile de pe aceeaşi coloană: la mărcile din stânga se repetă o întrerupere a cadrului vertical drept, la mijloc, în timp ce la mărcile din dreapta, cadrul interior haşurat lipseşte o porţiune exact la colţul stâng superior.

La blocul 21, forma cifrelor valorii diferă net la mărcile din stânga faţă de cele din dreapta. Voi reveni însă asupra acestui lucru.

Care este importanţa observaţiilor de la aceste două blocuri? Dacă există similitudini de microsemne la mărcile situate pe aceeaşi coloană, înseamnă că multiplicarea clişeelor pe planşa de tipar s-a realizat tot pe coloane. Iar dacă există diferenţe între clişeele din coloane diferite, atunci este destul de probabil ca pentru coloane diferite să se fi utilizat role de transfer diferite. Atunci înseamnă că într-o coală avem tipuri diferite, dacă se dovedeşte existenţa diferenţelor între rolele de transfer.

Care este rolul măsurătorilor şi de ce au fost aşezate într-o foaie de calcul tabelar? Răspunsul este relativ simplu: existenţa unor valori cu diferenţe mai mari faţă de medie indică existenţa unui clişeu diferit, dar caracteristic. Iar atunci când el se repetă la mai multe clişee din aceeaşi coală, atunci ne este indicată existenţa unei planşe distincte. De altfel, la marca de 10 bani "Gravată" am informaţii că există cel puţin două planşe, una cu 180 de clişee şi alta cu numai 100 de clişee.
Introducerea măsurătorilor într-o foaie de calcul tabelar oferă anumite avantaje, mai ales dacă numărul acestora este mare, de ordinul a două-trei mii, deoarece:
- în programele de calcul tabelar se pot utiliza funcţiile "autosort" sau "autofilter", ori chiar funcţia "pivot tables" (în raport de programul utilizat); acestea permit filtrarea rezultatelor după unul sau mai multe criterii:
- datele pot fi importate într-un program de gestiune a bazelor de date, putându-se utiliza interogări SQL.

Să revenim însă la mărcile studiate. Măsurătorile din tabel indică posibilitatea existenţei a nu mai puţin de trei planşe diferite. Bineînţeles că numărul de piese este foarte mic şi este periculos de tras o concluzie demnă de luat în considerare. Dar totuşi, această problemă nu a fost semnalată de nimeni, timp de mai bine de o sută de ani!

La blocul 2 apar diferenţe notabile la conturul cifrei "1" din cartuşele celor patru mărci. Acest lucru se întâlneşte însă şi la majoritatea celorlalte blocuri (examinaţi prezentarea pomenită mai sus).

La marca 1 din blocul 6 apare o pată de culoare pe cadrul stâng. Trebuie urmărit dacă se mai întâlneşte în formă identică la alte mărci.

La mărcile blocului 9 apar diferenţe majore ale formei cifrei 1 în stânga, faţă de dreapta.

La marca 4 de la blocul 17 apare o prelungire a tălpii cifrei 1, destul de evidentă.

La marca 3 de la blocul 27 apare o linie oblică, neregulată de culoare peste primul A din ROMANIA, care pleacă de pe umărul efigiei şi taie cadrul inferior. Rămâne de verificat dacă se mai întâlneşte sub această formă.

Sunt curios să aflu reacţiile pasionaţilor de marcă mai veche.

© 2012. Preluarea prezentului articol se poate face numai pe baza unui acord scris.