O observaţie pe care o am faţă de mărcile primelor două emisiuni: fiecare valoare s-a imprimat CU ACELAŞI CLIŞEU. Acest lucru înseamnă că impresiunea nu numai că trebuie să se asemene, ci trebuie să se suprapună cu exactitate. Singurele variaţii (care mai apar, ce-i drept) dintre piese diferite ale aceleiaşi valori sunt cele datorate particularităţilor de imprimare: clişeul a primit mai multă sau mai puţină cerneală, ori a fost aplicat pe hârtie cu o presiune ceva mai mare sau mai slabă.
Ca să fiu şi mai sugestiv, este ca şi cum aţi lua o ştampilă şi aţi aplica-o de mai multe ori pe aceeaşi foaie sau pe foi diferite de hârtie.
Marca din imagine a fost vândută la o licitaţie britanică, în noiembrie 2010. Piesa este originală, fiind ilustrată în suplimentul din 2007 (pag. 75) la lucrarea referitoare la capetele de bour semnată de expertul german Heimbüchler. Piesa este ştampilată (impresiune slabă a ştampilei Franco Focşani) şi a fost, la vânzare, însoţită de certificate semnate de A. Diena şi de Friedl.
acum o saptamana am fost la posta...aveam nevoie de cateva timbre dar...nu aveau...
RăspundețiȘtergeremi s-a parut caragielesc...sa nu gasesc timbre...la posta :)
Bună seara, pandhora. Te cred. Au destule probleme, iar cea mai rea dintre ele sunt şefii, care nu prea au habar cu ce se mănâncă meseria asta. Iar ăi mai mititei, dacă se simt necontrolaţi, îşi bagă picioarele în ea de meserie... Când te plictiseşti şi n-ai ce face, citeşte articolele mele mai vechi, tot povestesc lucruri pe care altora le e frică să le spună.
RăspundețiȘtergereseara buna Max sau Peter...sa stii ca am s-o fac...w-end-ul asta oricum nu pot pleca din Bucuresti...asa ca voi trece pe la tine ca sa scormonesc :)
RăspundețiȘtergere...Max sau Peter..., cum îţi vine mai bine... :))
RăspundețiȘtergereEşti invitata mea.