Răsfoind o licitaţie britanică mai veche, am dat peste fragmentul din ilustraţia de mai jos. Piesa ar corespunde tarifului de 10 bani, contravaloarea tarifului unei scrisori simple. Data din ştampilă este destul de târzie (pentru această marcă de 3 bani, nu pentru ştampila în sine, care se cunoaşte utilizată chiar foarte târziu, pe mărci din emisiunea Cifra în 4 colţuri). Nu am mai văzut piesa până la data licitaţiei respective (noiembrie 2010). În descrierea piesei, nu se specifică nimic din "pedigree"-ul ei (prin ce colecţii a trecut), sau dacă a fost expertizată de cineva şi dacă este însoţită de vreun certificat. Ea a fost vândută pentru 1.300 lire sterline, fără taxe.
Mărcile de pe acest fragment par a fi originale. Dar ştampilele sunt problematice, în opinia mea. Mai ales din cauza faptului că o piesă nu se poate judeca după o simplă fotografie.
Ce se mai ştie despre marca de 3 bani 1870 utilizată în acest mod? Ei bine, există cel puţin trei scrisori acreditate de experţi drept originale (două cu câte o treime de 3 bani şi una cu o jumătate din aceeaşi marcă). Două au fost în colecţia E. J. Leon, colecţie desfăcută cu ocazia licitaţiei Robson Lowe din 14 octombrie 1963. Ambele piese sunt expediate din Iaşi, la numai două zile diferenţă una de cealaltă.
Scrisoarea din imaginea de mai sus (click pentru mărire) a fost expediată din Iaşi la Bacău, pe 25 februarie 1872. Ea a fost descrisă şi în volumul al doilea al monografiei expertului german Heimbüchler, la pag. 294. Scrisoarea a făcut parte din colecţia Cohen. Piesa a fost menţionată şi în catalogul Spineanu din 1984 (pag. 17), dar cu indicarea eronată a datei ştampilei de expediere.
Această piesă (scuzaţi calitatea ilustraţiei) a fost expediată probabil cu două zile înaintea celei anterioare, la Bucureşti. Piesa a fost menţionată în catalogul din 1974 semnat Kiriac Dragomir (la pag. 108). La licitaţia Robson Lowe din 1963 a figurat drept lotul nr. 1525. Piesa face parte în prezent din colecţia Hackmey.
Singura piesă purtând o jumătate din marca de 3 bani de care am cunoştinţă a făcut şi ea parte din colecţia Leon, fiind vândută la aceeaşi licitaţie Robson Lowe din 1963, sub numărul de lot 1524. Piesa a fost expediată de la Iaşi (25 februarie 1872) la Viena, purtând o francatură de 25 bani: ştraif de 6 mărci de 3 bani, o pereche din aceeaşi marcă, plus jumătatea mărcii de 3 bani. Piesa a fost menţionată în catalogul Kiriac Dragomir din 1974, la pag. 108. Această francatură (fără niciun fel de detaliu) etse menţionată şi de Heimbüchler într-un tabel (volumul al doilea al monografiei, pag. 300).
Drept concluzie, dacă statistic toate piesele acreditate de experţi provin de la oficiul Iaşi, din 23 sau 25 februarie 1872, până la posibilitatea de verificare a piesei pe fragment din prima ilustraţie, aceasta nu poate fi considerată originală. Trebuie să menţionez însă că în prezent nu cunosc în ce colecţie a intrat şi dacă piesa în cauză a făcut sau nu obiectul unei expertize.
©2011 Max Peter. Reproducerea sub orice formă a prezentului articol se poate face numai pe baza unui acord prealabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu