La ultima licitaţie a casei David Feldman din 15 decembrie a.c. a fost continuată vânzarea colecţiei Dr. Raymond Casey (oficiile poştale ruseşti din China, partea a II-a) şi a celebrei colecţii care a aparţinut cunoscutului şahist Anatoli Karpov (Belgia, partea a III-a). Câteva loturi din oferta foarte generoasă au depăşit cu mult estimările, meritând menţionate.
Plic expediat în octombrie 1877 de la oficiul poştal rusesc din Peking la Sankt Petersburg. Francatura acoperă tariful treapta a doua de 8 kopeici, taxa de recomandare de 10 kopeici şi taxa AR de 5 kopeici. Mărcile sunt obliterate cu ştampila rusească "Peking", plicul fiind cea mai timpurie circulaţie cunoscută, provenită de la acest oficiu. Estimare - 70.000 euro. Preţ final realizat -
204.000 euro.
Întreg poştal cu marcă fixă de 8 kopeici, expediat în mai 1880 din Peking în Austria. Trimiterii i-au trebuit aproape două luni să traverseze Mongolia şi să ajungă la Moscova, în tranzit. Este una dintre cele trei piese cunoscute purtând acest tip de ştampilă de la Peking. Estimare - 30.000 euro. Preţ realizat - 96.000 euro.
Ulyasutai, 1920. Întreg poştal "supratipărit" manuscris ("rub") conform tarifului cu valoarea majorată din cauza inflaţiei, expediat la Petrograd. Ştampila Ulyasutai se crede că este singura cunoscută, ca şi ştampila de serviciu pentru recomandate (care se crede că este unicat). Această piesă constituie în acelaşi timp cea mai târzie circulaţie rusească de la oficiul în cauză. Estimare - 40.000 euro.
Preţ final realizat - 408.000 euro!
Kobdo, 1917. Scrisoare tradiţională expediată la Peking, purtând francatură realizată din mărci ruseşti şi cenzurată de către cenzura rusească din Irkutsk. Este una dintre cele patru piese cunoscute provenind de la oficiul din Kobdo, fiind în acelaşi timp una dintre cele mai mari rarităţi ale filateliei din Mongolia. Estimare - 70.000 euro.
Preţ final - 384.000 euro!
Plic expediat recomandat din Kuldja în Rusia, la Taganrog, purtând ştampila foarte rară "OFICIUL SUCURSAL KULDJIA / PROVINCIA CELOR ŞAPTE RÂURI" 24.05.79. Estimare - 8.000 euro.
Preţ final realizat - 600.000 euro!
Întreg poştal chinezesc imperial de 1 cent din 1913 expediat din Jinsar la Kazan, via Ciuguciak, unde s-a aplicat un tip extrem de rar de ştampilă, posibil unicat. Estimare -
400 euro. Preţ realizat -
84.000 euro!
Un splendid bloc neuzat de patru din prima marcă belgiană, cu margini frumoase pe toate laturile. Este una din rarităţile filateliei belgiene. Estimare - 30.000 euro. Preţ realizat - 45.600 euro.
Un alt bloc de patru mărci, Leopold în oval, provenit din colţul colii. Estimare - 24.000 euro. Preţ realizat - 48.000 euro.
Acestea sunt piesele cu cele mai mari depăşiri ale estimărilor, dar vânzările au fost excelente şi pentru majoritatea celorlalte loturi oferite.
Ca fapt divers, casa de licitaţii David Feldman este deţinătoarea a trei recorduri mondiale în domeniul comerţului filatelic. Ea a vândut cea mai scumpă piesă filatelică din lume, cea mai scumpă marcă izolată din lume şi cea mai scumpă colecţie din lume. La o astfel de performanţă, orice comentariu este de prisos.
Si mai se spune ca este criza. Piesele adevarate, rare, superbe, raman si vor ramane de-a pururi mai grele decat aurul, o investitie reala si de viitor care ar trebui sa-i puna pe ganduri pe "investitorii" nostri. Desigur ca pentru cei care au cap si il folosesc. Faci o treaba buna. Sper sa si inteleaga ce mina de aur le-ai aratat. Dar ai de facut fata la piata tablourilor, cu miturile si falsurile ei si de luptat cu cei care o ridica la rang de mare investitie. Din pacate, chiar unii dintre noi o sustin si promoveaza. Qui prodest.
RăspundețiȘtergereGusturile nu se discută, prietene. Ştii cum e vorba.
ȘtergerePoate că acum înţelegi care este diferenţa dintre pasiune şi investiţie, că nu întotdeauna înseamnă acelaşi lucru.
Buna ziua!
RăspundețiȘtergereO intrebare: cine a facut evaluarile? Diferentele (cele prezentate de Dvs., desigur) sunt enorme: de la 400 euro la 84.000 euro e ceva, totusi. Sau de la 8.000 la 600.000?!
Evaluările au fost făcute de către experţii casei David Feldman, în acord cu deţinătorii pieselor. Evaluările sunt de fapt preţurile de strigare ale pieselor respective, înscrise în cataloagele licitaţiei.
ȘtergereÎntotdeauna, atunci când pentru o piesă există mai mulţi amatori, la aceste licitaţii preţul poate creşte foarte mult, deoarece niciunul dintre amatori nu vrea să "rateze" achiziţionarea piesei în cauză.
În linii mari, preţurile de strigare la o licitaţie se stabilesc în raport de mai multe elemente:
- cote din cataloagele internaţionale sau/şi din cataloagele specializate;
- lucrări de specialitate care menţionează gradul de raritate al unor ştampile;
- alţi factori (de pildă, dacă o anumită piesă este menţionată sau ilustrată în vreun studiu de sinteză pentru subiectul respectiv, atunci ea va fi întotdeauna mai apreciată decât o piesă similară, nemenţionată nicăieri).
Preţurile de strigare la o licitaţie de o asemenea anvergură se stabilesc la un nivel ceva mai scăzut faţă de raritatea reală a piesei, pentru a atrage potenţialii colecţionari interesaţi.
Anumite piese sunt considerate şi ca vector de investiţie de către unii investitori, chiar necolecţionari. Este puţin probabil ca preţul plătit pentru o piesă deosebită să nu poată fi recuperat de un investitor (mai ales dacă investiţia este gândită pe termen mai lung).
Perfect de acord cu Dvs. Totusi de la "ceva mai scazut" la o diferenta de peste 200 de ori e ceva sensibil. Chiar si de la 1 la 5 sau 10 poate parea o dovada de (macar) necunoastere fie a piesei, fie a pietei. Parerea mea.
RăspundețiȘtergereAceste piese au stat "îngropate" într-o colecţie timp de mulţi ani. Este prima apariţie a lor pe piaţă de foarte mult timp, iar majoritatea fac parte din "elită" - ori sunt unicate, ori sunt piese care se cunosc doar într-un număr extrem de redus de exemplare. Pentru aşa ceva, orice este posibil la o licitaţie.
ȘtergereNu ştiu dacă este chiar potrivit să se spună despre casa Feldman că nu cunoaşte piaţa. Nu ştiu dacă sunt în lume mai mult de 50 de persoane cărora nu le-ar putea da lecţii de comerţ filatelic.
Nu am vrut in niciun caz sa dau lectii cuiva, cu atat mai putin intr-un domeniu pe care nu il stapanesc. Era doar o constatare a unor diferente - importante, dupa parerea mea.
RăspundețiȘtergereO seara buna!
Nu..., nici nu m-am gândit la aşa ceva!
ȘtergereDiferenţele sunt într-adevăr foarte mari şi pot şoca pe cineva din afara mişcării filatelice. Nu am încercat decât să explic cam cum se face preţul.
Poate că este mai nimerit să fac un articol de sine stătător referitor la acest mecanism (şi aşa n-am mai adăugat de mult niciun episod la serialul referitor la preţurile mărcilor poştale).