De fapt, motivul principal pentru care m-am hotărât să menţionez colecţia (care s-a vândut astăzi pe eBay) este să vă arăt cum pteţi studia puţin psihologia vânzătorilor, dar şi a cumpărătorilor de pe un portal de licitaţii online. Să fim însă înţeleşi de la început, exemplul cu această colecţie este întâmplător, nu am absolut nicio problemă cu vânăztorul în cauză. Prezentarea este făcută pur şi simplu în scop didactic.
Întâi să vedem despre ce este vorba. Un negustor german a postat la vânzare o colecţie de marcă rusească, adăpostită în mai multe clasoare.
În desciere, vânzătorul menţiona următoarele:
"We bought this collection from a private collector. It is based in many albums like you can see on the first picture. The condition is mostly used but there are also mint and mnh issues in it. The collection starts with the earliest issues and ends in 1991. Next to it you will find many russian areas in it like Post Offices Abroad, Tannu Tuva etc etc. Because of the heavy weight please contact us for the shipping costs! The catalogue value must be very very high!!! We wish you good luck by bidding and a merry christmas!"
Nu au fost postate prea multe ilustraţii ale acumulării din clasoarele în cauză, iar acest lucru a avut menirea de a trezi interesul şi a-i face pe potenţialii doritori să viseze la posibilităţi multiple.
Numărul limitat de imagini i-a determinat mai mult ca sigur pe potenţialii cumpărători să facă calcule pentru mai multe variante (ceva de genul - dacă există emisiunile a şi b, ar merita x, dacă ar exista şi emisiunea c, ar merita chiar suma y etc.).
Problema este că, după cât se vede în imagini, mărcile sunt aşezate în clasoare destul de "aerisit". La o medie de, să spunem, 4 mărci pe rând, dacă se consideră clasoarele că ar avea fiecare minimum 10 file, puteţi face un calcul cam câte mărci ar putea însuma colecţia (sau acumularea, cum vreţi să-i spuneţi) şi vă puteţi gândi la un peţ mediu pe bucată.
O altă tactică bună de marketing adoptată de vânzător a fost fixarea preţului "de strigare". Cu cât acesta este mai mic, cu atât vor fi mai multe persoane interesate (sunt destui care umblă după chilipiruri, dar puţini sunt şi capabili să deosebească ceva valoros în multitudinea de loturi oferite spre vânzare, lipsindu-le mai întotdeauna flerul unui negustor versat, cu ani buni de comerţ în cârcă).
Să aruncăm o privire asupra bidurilor înregistrate pentru această colecţie.
Vânzarea a început de la UN dolar (bine, se adăugau din start alţi 100 de dolari reprezentând cheltuielile de ambalare şi expediere, deoarece ditamai stiva de clasoare nu se poate trimite printr-o recomandată simplă).
Este interesant de observat cum un potenţial interesat bidează consecutiv, până observă că este mereu depăşit şi renunţă în cele din urmă (ordinea crescătoare a sumelor nu este aceeaşi cu ordinea cronologică a bidurilor, urmăriţi concomitent şi coloana cu data şi ora bidului).
Cine are spirit de observaţie, poate învăţa multe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu