Ieri seară am găsit câteva "minuni" pe care le-am selectat pentru a vi le prezenta cu scop didactic, dar şi pentru a vă preveni şi atenţiona să nu aruncaţi banii pe aşa ceva.
Acest tip de fals îmi aduc aminte că l-am mai prezentat într-un articol mai vechi (îmi aduc aminte că era un bloc de patru). În fine, falsul intenţionează să imite marca de 30 parale din 1862, dar este uşor de recunoscut după o caracteristică primară care sare în ochi: culoarea. La marca originală, la absolut niciun tiraj nu s-a folosit la imprimare cerneală cu această nuanţă, ultramarin spre albastru-violet lăptos. O comparaţie sumară cu o marcă originală este suficientă pentru a identifica falsul (există diferenţe mari atât la vultur, la capul de bour şi la goarnă, cât şi la inscripţii.
Acest fals a fost oferit de către ID-ul Caj.
Alt fals de calitate inferioară, uşor de recunoscut după haşurile efigiei total diferite faţă de marca originală, dar şi după forma literelor din inscripţii. De fapt, primul element care atrage imediat atenţia este ştampila: poşta română nu a utilizat NICIODATĂ o ştampilă formată din puncte. Falsul a fost oferit de către ID-ul Romanow2002.
Să rămânem la emisiunea Cuza şi să examinăm puţin lotul din imaginea de mai sus (click pentru mărire). La acest lot ne întâlnim cu trei situaţii: mărci originale, o marcă originală cu o ştampilă contrafăcută şi respectiv o marcă falsă cu ştampilă tot falsă, în mod evident.
Pe primul rând, ultima marcă are o ştampilă formată din linii paralele. O asemenea ştampilă nu a fost utilizată niciodată de poşta română (şi pentru că această marcă a avut numai utilizare internă în Principate, ştampila nu poate fi aplicată în străinătate). Aceasta este marca originală, cu ştampilă falsificată (se întâlnesc relativ des astfel de piese la marca de 20 parale din 1865).
Pe al doilea rând, a treia marcă sare în evidenţă prin două elemente: culoarea tiparului, de un roşu puţin cam aprins faţă de roşul-roz al mărcilor normale, respectiv ştampila din puncte. Este acelaşi lucru pe care l-am menţionat mai sus la marca de 2 parale, o astfel de ştampilă oficială nu a existat niciodată. Aceasta ste marca falsă cu ştampilă falsă. Restul mărcilor par a fi originale.
Pentru acest lot nu mai menţionez ID-ul ofertantului, deoarece cred că cele două piese i-au scăpat fără intenţie şi din lipsa cunoştinţelor necesare.
Ultima piesă este un fals integral al mărcii de 50 bani Carol cu barbă, impresiune defectuoasă. Primul element care sare imediat în ochi este ştampila. Ştampilele cu inscripţia MOLDOVA fuseseră demult scoase din serviciu când au fost imprimate mărcile de 50 bani "barbă", aşa că nu mai puteau apare pe aceste mărci. Apoi mai este problema aspectului (cine a studiat multe mărci obliterate realizează imediat aspectul diferit al ştampilei faţă de una aplictă normal (nu neapărat pe această marcă, ci pe orice marcă litografiată), culoarea tuşului şi modul cum acesta a aderat la hârtie parcă ar indica o cerneală bazată pe anilină (de producţie modernă) şi nu pe negru de fum, aşa cum erau cele clasice. Data ştampilei este şi ea una "imposibilă", având în vedere perioada de circulaţie extrem de scurtă a mărcii de 50 bani (consultaţi cataloagele). Apoi apar o serie de neconcordanţe ale microsemnelor din desenul mărcii, care trădează falsul.
Piesa a fost oferită de ID-ul Fcosantiago.
Probabil că şi aceste piese, şi ID-urile nominalizate ar trebui urmărite de către amatorii de marcă veche, pentru a preveni o potenţială "ţeapă" dată de aceşti indivizi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu