Tehnoredactarea computerizată (14). Hai să facem o revistă împreună

Episoadele anterioare: (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13).

Câteva pregătiri

Continuăm cu ideea începută în episodul precedent. Dar înainte de a începe lucrul propriu-zis, trebuie să vă spun câte ceva despre o problemă pe care nu o veţi găsi în niciun manual al vreunui program: organizarea activităţii. Mai precis, a modului în care se va ţine evidenţa lucrării pe care dorim să o facem.
Câteva sfaturi despre staţia de lucru:
- dacă ai de gând să te ocupi de tehnoredactare, poate că e bine să ştii că lucrurile nu prea ar trebui amestecate: există relativ des situaţii în care unele programe multimedia sau unele jocuri nu se "împacă" prea bine cu tehnoredactarea, prin aceea că "mănâncă" resurse a călor alocare nu o poţi face dinamic; aşa că înainte să te apuci de tehnoredactare, poate că ar trebui să te hotărăşti care îţi vor fi priorităţile;
- pentru lucrările pe care urmează să le faci, alocă-ţi un folder separat pe o partiţie logică diferită de cea în care este instalat sistemul de operare;
- nu lucra în folderul My Documents din Windows (care este realizat automat pe partiţia sistemului de operare) şi nici pe Desktop (care logic face parte, în mod prestabilit, tot din partiţia Windows-ului); în cazul în care ai probleme cu sistemul de operare şi trebuie să îl reinstalezi, nu eşti obligat să ştergi şi folderul cu lucrări;
- dacă ai lucrări la care ţii şi pe care nu vrei să le pierzi, gândeşte-te la o strategie de realizare a unor copii de siguranţă ale folderelor cu lucrări; nici nu ştii cât de preţioase sunt astfel de copii atunci când îţi frige buza!
Despre organizarea lucrărilor:
- realizează-ţi pentru fiecare lucrare un folder separat;
- organizează-ţi folderele cu lucrări (dacă ai mai multe) după o schemă logică potrivită pentru tine (după clienţii pe care îi ai, după date, după tipul de lucrări sau cum crezi că te poţi descurca mai bine, fără să le încurci.
Aici sfaturile contează mai puţin. Sunt mai importante obişnuinţa căpătată în lucru şi capacitatea fiecăruia de a se organiza mai eficient.

Preferinţele, practic

În episodul anterior am amintit de preferinele programului QuarkXPress. Acum a venit timpul să le facem şi practic. Pentru a scurta vorbăria inutilă, voi face o înşiruire a paşilor, aşadar, să începem.

1. Porniţi programul QuarkXPress, fără a deschide niciun proiect (document). Interfaţa va arăta, după deschiderea lui, cam aşa:

2. Apelaţi preferinţele programului din meniu: Edit > Preferences. Se va deschide o fereastră de dialog, care arată cam aşa:

3. Observaţi că în stânga aveţi o listă cu categorii de preferinţe, iar în dreapta sunt mai multe setări care "intră" în categoria respectivă. Dacă derulaţi categoriile de preferinţe, veţi vedea că ele sunt grupate în câteva capitole principale: Application, Project, Default Print Layout, Default App Studio Layout (apare numai la versiunea 9.5 sau mai mare), Default Interactive Layout şi Default Web Layout. Pe noi ne vor interesa (pentru că vom face o revistă destinată tiparului) doar primele trei capitole.

4. Selectăm Application > Input Settings. Fereastra va arăta aşa:

Lăsaţi casetele de opţiuni bifate ala cum vedeţi în captura de mai sus, iar la setările pentru Quotes alegeţi din lista derulantă ghilimelele de tip românesc (se deschid jos şi se închid sus).

5. Selectăm Application > Undo. Va apărea această fereastră:

Stabiliţi-vă un număr de niveluri de revenire la comenzile anterioare (Maximum History Actions) potrivit pentru modul vostru uzual de lucru. În mod tradiţional, scurtăturile pentru comenzile de tip "Undo" ale majorităţii programelor cu interfeţe grafice sunt Ctrl (Cmd)+Z. Logic, anularea "anulării" (adică revenirea la starea anterioară, înaintea unei anulări) va beneficia de scurtătura Ctrl (Cmd)+Y. Aveţi grijă însă la aceste scurtături să nu aveţi probleme din cauza limbii setate în sistemul de operare.
Fiindcă veni vorba de limbile cu care se poate lucra în sistemul de operare, există două concepte separate, care nu trebuie confundate:
- odată este vorba de limba interfeţei sistemului de operare (a Windowsului sau a MacOS);
- odată este vorba de limba utilizată de aplicaţiile care rulează sub sistemul de operare respectiv.
Cu alte cuvinte, aplicaţiile pot lucra cu limba română (dacă ea a fost instalată în sistemul de operare), chiar dacă interfaţa sistemului a rămas limba engleză. Personal prefer această combinaţie, deoarece comenzile şi termenii din limba engleză sunt deja consacraţi, iar dacă încerci să-i traduci în română unui specialist în print unii termeni, s-ar putea să se uite lung la tine şi să nu înţeleagă ce vrei de la el, ce doreşti să-i spui.
De ce am făcut această divagaţie referitoare la limbi? Ei bine, pe sistemele Windows comutarea între limbile engleză şi română pentru aplicaţii modifică şi poziţia anumitor caractere pe tastatură, locul ocupat de literele Y şi Z (şi mici, şi majuscule) inversându-se, iar din această cauză comenzile Ctrl+Z şi Ctr+Y sunt şi ele afectate.
Cum se instalează limba română în sistemul de operare nu am de gând să vă povestesc, sunt "tone" de sfaturi date pe internet de tot felul de specialişti. Căutaţi-le!

6. Selectăm Application > Open and Save. Va apărea această fereastră:

- pentru Auto Save, vă recomand să bifaţi opţiunea şi să vă stabiliţi intervalul de timp cel mai bun pentru voi la care programul să facă salvarea automată a proiectului la care lucraţi; nu v-aş dori să vedeţi cum este să lucrezi câteva ore şi din cauza unei pene de curent să rămâneţi fără toată această muncă (cu toate că cel mai învăţat este utilizatorul păţit - v-o spun eu din experienţă!...);
- Auto Backup: programul are posibilitatea ca la intervalul specificat pentru Auto Save să salveze câte o versiune de backup a lucrării curente pentru fiecare salvare automată; numărul de astfel de salvări de siguranţă poate fi ales de către utilizator, ca şi locul unde să fie ele salvate (în folderul proiectului, sau într-un alt folder ales pecial de utilizator); este bine să setaţi cel puţin o versiune de Auto Backup (uneori programul are "toane" sau poate funcţiona anormal nu pentru că n-ar fi el un program bun, ci din cauza multiplelor setări aiurea făcute de utilizatori înalte programe care rulează în acelaşi timp cu QuarkXPress, ori din cauza unuia din zecile de servicii ale sistemului de operare care rulează în fundal şi din cauza cărora pot apărea conflicte de alocare a memoriei RAM);
- celelalte opţiuni lăsaţi-le bifate; Auto Library Save se referă la salvarea automată a bibliotecilor atunci când sunt modificate (elemente adăugate sau şterse) sau închise; Save Layout Position vorbeşte de la sine - la redeschiderea programului QuarkXPress, paletele şi bara cu botoane ale uneltelor vor apărea în locul în care erau când aţi închis programul.

7. Selectaţi Application > PDF. Va apărea această fereastră:

Setările se referă la modul în care din formatul nativ XPress al Quark se poate salva (exporta) un fişier de tip PDF (acest tip de fişier este un standard în  lumea tiparului, am mai vorbit despre el în episoadele anterioare, reluaţi-le sau citiţi-le dacă nu aţi făcut-o până acum). Programul poate crea direct un fişier PDF, sau poate crea un fişier postscript, care urmează ulterior să fie prelucrat cu ajutorul programului Distiller de la Adobe, pentru a fi transformat într-un fişier de tip PDF.
Vă povesteam într-un episod anterior că versiunile recente ale XPress pot avea în cadrul unui proiect (fişier) mai multe documente, concretizate prin taburi multiple în fereastra programului. Proiectul are numele său, dar şi fiecare document (denumit layout) poate avea propriul nume. Setarea Default Name stabileşte care va fi numele folosit la exportul în format PDF sau PS.

8. Selectaţi Default Print Layout > General. Va apărea această fereastră:

- Master Page Items se referă la menţinerea sau ştergerea modificărilor făcute elementelor de pe paginile documentului atunci când se fac modificări globale pe paginile-machetă ale layoutului;
- Framing se referă la locul în care casetele (te text sau de imagine) pot "beneficia" de cadre artistice sau simple, generate de către utilizator (vom ajunge la exemple practice în episoadele următoare);
- Auto Page Insertion se referă la locul în care o pagină este adăugată automat în cadrul unui layout atunci când sunt generate de la început casete de text automate; deoarece noi nu vom lucra cu această facilitate (deşi este una utilă, voi explica mai târziu), nu are importantă setarea pe care o alegem în cazul tipului actual de proiect - al revistei.

9. Selectaţi Default Print Layout > Measurements. Va apărea această fereastră:

Alegeţi pentru Horizontal şi Vertical ca unităţi de măsură Millimeters, probabil că nu vă veţi putea descurca în inchii americani setaţi implicit. Lăsaţi celelalte setări aşa cum sunt. Este bine ca Item Coordinates să fie setate la Page (fiecare pagină să beneficieze de propriul sistem de rigle atunci când layoutul are pagini distincte de stânga şi de dreapta). Este bine să ştiţi că spre deosebire de alte programe de grafică (cum este de exemplu CorelDraw), originea riglelor la măsurătorile efectuate pe pagini este situată în colţul stâng superior al fiecărei pagini. Astfel, coordonata X se măsoară ca distanţă spre dreapta de la marginea stângă a paginii, iar coordonata Y se măsoară ca distanţă spre baza paginii, de la marginea superioară.

10. Selectaţi Default Print Layout > Color Manager. Va apărea această fereastră:

Bifaţi opţiunea Enable Access to Picture Profiles, iar celelalte setări puneţi-le la fel ca în imaginea de mai sus.

Deocamdată, restul setărilor din preferinţe nu prezintă o importanţă deosebită. Vom reveni la preferinţe pe măsură ce vom avea nevoie de ele.

Crearea primului nostru proiect

După îndelungi discuţii şi păruieli cu membrii redacţiei (hi hi hi!...), ne-am hotărât ca revista noastră să aibă un format finit A4, iar textele să fie aranjate (atunci când este text mai lung) pe câte trei coloane de pagină. Încă nu ne-am hotărât câte pagini va avea, dar ne-am decis să lucrăm şi să vedem câte pagini "umplem", astfel încât să ne încadrăm într-un număr de pagini divizibil cu 4 (asta va ajuta pe timpul prelucrării în tipografie a fişierului final).
Nu ne-am hotărât nici cum va fi efectuată legarea paginilor, dar acest detaliu depinde de numărul de pagini ale unui număr (dacă număruld e pagini nu este îndeajuns de mare, revista nu se va putea broşa cu clei la coto şi colile vor trebui să fie cusute cu sârmă).
Din motivele arătate, ca documente în formă electronică este bine, în această situaţie, să fie create proiecte separate:
- unul pentru interiorul revistei;
- unul pentru coperţile revistei.
Aceeaşi modalitate de lucru este adoptată pentru majoritatea categoriilor de tipărituri, inclusiv pentru cărţi.
OK, să purcedem atunci la treabă şi să generăm proiectul corespunzător interiorului revistei.
Din fereastra de start a programului QuarkXPress alegen opţiunea Create... Project.

Dacă din diverse motive nu dispunem de fereastra aceasta de start a programului, putem apela la fel de bine comanda File > New... > Project.

Se va deschide fereastra de dialog următoare:

Faceţi setările precum cele din imaginea de mai sus. Aveţi frijă să fie bifată caseta Facing Pages din stânga-jos, iar caseta Automatic Text Box să fie debifată. După ce aţi terminat, faceţi click pe butonul OK. Fereastra programului va trebui să arate ca în imaginea de mai jos:

Cred că sunt destule informaţiile pe care vi le-am dat în acest episod. Haideţi să mai lăsăm şi pentru episoadele următoare.
Dacă aveţi întrebări, nu ezitaţi să le trimiteţi.

(Va urma)

©2013 Max Peter. Toate drepturile rezervate.