Episoadele anterioare pot fi citite aici: episodul 1, episodul 2, episodul 3, episodul 4, episodul 5, episodul 6, episodul 7, episodul 8, episodul 9, episodul 10, episodul 11., episodul 12., episodul 13, episodul 14, episodul 15, episodul 16, episodul 17, episodul 18, episodul 19, episodul 20, episodul 21., episodul 22, episodul 23.
Falsuri ale mărcilor din emisiunea "Efigii", 1903
Mărcile din această emisiune apar mai mereu în ofertele de pe portalurile de licitaţii online, deoarece sunt destul de rare, există pentru ele cerere din partea colecţionarilor pentru că lipsesc din majoritatea colecţiilor de calibru mic şi mediu, datorită tirajelor mici ale valorilor mari, în special.
Raritatea acestor mărci i-a făcut însă şi pe "întreprinzătorii" de toate felurile să acţioneze. Din păcate, rezultatele "muncii" acestor indivizi se răsfrâng în ceea ce se găseşte pe piaţă şi, mai ales, în colecţii. Un "recensământ" făcut de curând de doi cercetători români în colecţiile cunoştinţelor a relevat un lucru îngrijorător, în opinia mea: aproape două exemplare de 5 lei din trei verificate sunt false!
Din păcate, un procent oarecum apropiat se înregistrează şi în rândul ofertelor făcute pe internet. Dacă pentru colecţionarii şi negustorii străini ar mai fi un lucru de înţeles (nu toţi sunt interesaţi de studiul unor mărci "străine" pentru ei), pentru colecţionarii români nu se mai poate invoca decât diletantismul.
De departe, cea mai falsificată valoare este cea mare de 5 lei, care are şi cel mai redus tiraj şi, implicit, este cea mai rară marcă a emisiunii. Chiar de curând am remarcat un exemplar falsificat oferit pe eBay, care s-a vândut "urgent" (34 dolari, 11 oferte, ID-ul tommarco1, înregistrat în Croaţia):
Mie mi-a "sărit în ochi" imediat falsul, după lipsa punctului "de control" de sub piciorul drept al literei R din ROMANIA, după aspectul efigiei regelui Carol şi după poziţia cifrei "5" din cartuşul stâng al valorii. Revin mai jos cu detalii şi cu imagini. Problema este că se pierd degeaba bani, aruncaţi pe tot felul de "producţii". Poate că aceiaşi bani ar fi fost utilizaţi mai bine dacă ar fi fost donaţi unui cămin de copii sau de bătrâni, în loc să îngroaşe buzunarele unor negustori cu o pregătire şi o cinste discutabile uneori (nu mă refer la vânzătorul din Croaţia citat mai sus, mai mult ca sigur că el habar n-a avut ce a vândut).
Nu am avut acum la îndemână decât falsurile realizate pentru trei valori (40 bani, 1 leu şi 5 lei), dar din informaţiile pe care le deţin au fost falsificate TOATE valorile emisiunii, inclusiv banala marcă de 15 bani negru.
În identificarea falsurilor există cel puţin două elemente de bază valabile pentru orice valoare:
- originalele sunt imprimate prin gravură; cum pot deosebi un tipar realizat în gravură de unul efectuat prin tipar înalt/plan am arătat aici;
- toate valorile originale au fost dantelate în pieptene; poziţia "pieptenelui" dantelurii (faţă de imaginea unei mărci) este cea a literei E "văzute" din spate (sau întoarsă, cu braţele orizontale spre stânga); s-ar putea să nu mă înţelegeţi de la început şi, tocmai de aceea, voi face o schemă.
Perforul este asemenea unei stanţe. La o singură "bătaie", sunt realizate găurile dantelurii pe trei laturi ale unei mărci (simultan pentru toate mărcile dintr-o coloană a colii de tipar): laturile orizontale şi latura verticală dreaptă. "Pasul" dantelurii în pieptene este făcut spre stânga şi fixat la o distanţă egală cu lăţimea unei mărci, astfel că la "bătaia" următoare a ştanţei perforului, vor fi dantelate toate mărcile din coloana dispusă în stânga primei coloane dantelate; toate mărcile din coloană "beneficiază" de un număr identic de găuri pe laturile similare. Puteţi lua desenul de mai sus de bază pentru numărul de găuri care trebuie să existe pe fiecare latură a unei mărci originale. Orice variaţie faţă de numărul din desen indică ori o marcă falsă, ori o marcă redantelată (pentru că, din păcate, mai există şi astfel de exemplare).
Microsemnul de originalitate de bază pentru toate valorile emisiunii "Efigii" este cel din figura de mai jos:
- sub piciorul drept al literei R din ROMANIA trebuie să existe, pe cadrul orizontal inferior, un punct de culoare; acest punct de culoare se întâlneşte la toate valorile, fiind o caracteristică a matriţei originale ("mother die") care a servit la multiplicarea gravurii originale pe planşa de tipar, prin intermediul rolelor de transfer (este cea ce se cheamă un microsemn/defect de clişeu de gradul I).
Să vedem acum şi exemple de mărci originale şi de falsuri.
Marcă originală de 40 bani.
Fals al mărcii de 40 bani realizat în litografie; nu are microsemnul de bază, iar matriţa perforului diferă de cea a originalului.
Fals de calitate slabă al mărcii de 40 bani, realizat în tipografie pe hârtie cretată (!!!), dantelura este executată în linie Specimenul este deteriorat, dar l-am păstrat tocmai pentru scopuri didactice.
Acum, dacă vom compara detalii ale desenului originalului şi ale celor două falsurio vom putea vedea mai multe:
Original.
Fals litografiat; detaliile efigiei sunt executate defectuos; litera M din ROMANIEI este deformată; anul MCMI este realizat din litere cu forme neregulate.
Fals tipografiat: privind detaliile, orice comentarii devin de prisos.
Marcă originală de 1 leu. Dantelura corespunde perfect ştanţei perforului.
Fals tipografiat al mărcii de 1 leu. Privind mai jos detalii în comparaţie, discuţiile devind inutile.
Original - detaliu
Marcă originală de 5 lei
Fals litografiat al mărcii de 5 lei (inclusiv ştampila este falsificată); dantelura reuşeşte să imite relativ bine matriţa originală a perforului, dar nu se potriveşte pe laturile orizontale.
Fals tipografiat al mărcii de 5 lei, de calitate scăzută (este falsificată inclusiv ştampila); dantelura este executată în linie, cu colţuri inegale.
Şi acum să privim şi detalii ale originalului de 5 lei şi ale falsurilor.
Original: examinaţi forma şi poziţia cifrelor valorii.
Falsul executat în litografie; detaliile efigiei sunt neclare; cifrele "5" au buclele mai rotunde.
Falsul executat în tipografie. Diferenţele faţă de original sunt mai mult decât evidente.
În speranţa că acest articol v-a fost de un real folos, vă aştept la viitorul episod.
©2011-2013 Max Peter. Preluarea prezentului articol nu se poate face decât în baza unui acord scris.
Foarte interesant si documentat articolul dvs. Si eu am fost interesat de prima piesa prezentata si acum ma bucur ca nu am achizitionat-o, desi nu ma indoiesc ca in colectia personala in mod sigur se mai regasesc asemenea falsuri. Citind articolele dvs precedente, referitoare la dantelura tip pieptene, am incercat sa ma documentez mai in amanunt, insa pana la articolul de azi, nu am gasit ceva explicit, ca imagini si descriere.
RăspundețiȘtergereDacă aţi fi citit articolele publicate deja pe blog, aţi fi găsit mai multe lucruri despre dantelura în pieptene.
ȘtergereVă recomand articolul acesta:
http://romanianstampnews.blogspot.ro/2011/09/dantelura-marcilor-putina-inginerie.html
Excelent articolul Max.
RăspundețiȘtergereO adevarata lectie de filatelie!
Astept cu nerabdare episoadele urmatoare :) poate ne faci o bucurie similara si cu emisiunile Paris si Bucuresti, cel putin mie aceste emisiuni imi dau dureri de cap :)
O seara linistita iti doresc.
Mulţumesc, Remus!
ȘtergereÎţi dau un sfat, legat de Paris-Bucureşti: ia tot ce ai, scanează-le, apoi uită-te la ele, mărite, pe ecranul calculatorului. Ai să vezi cum ajungi relativ uşor să le recunoşti pe cele bune de cele... mai puţin bune. Aporape că "vorbesc" singure.
Multumesc mult pentru pont Max.
RăspundețiȘtergereCu plăcere.
ȘtergereServus
RăspundețiȘtergerePoti sa-mi spui ce perioada a circulat aceasta serie? Ca nu gasesc nicaieri aceasta informatie.
Multumesc!
Valorile mici (15 bani - 2 lei) până în mai 1907. Valoarea mare de 5 lei a fost utilizată la francare până în 1915.
Ștergere