Nu e cine ştie ce de piesă, cu excepţia faptului că este singura la care am văzut în versiune completă o ştampilă ovală a oficiului austriac din Iacobeni.
Un detaliu corespunzător ştampilei este mai jos.
Cenzura din Vatra Dornei mă lasă indiferent (nu fac cenzuri de niciun fel şi nici nu sunt interesat de introducerea în catalog a acestui capitol, nici măcar la România). Interesantă mi se pare ştampila, care iniţial cred că era una poştală administrativă, dar uite că a fost folosită şi ca ştampilă obliterantă.
Ştampila nu poartă nicio dată, are doar textul "K.K. POST u. TELEGRAFEN-/AMT/JAKOBENY", iar dedesubt un ornament.
Această ştampilă îmi aduce aminte de ştampilele utilizate la oficiile telegrafice din Bucovina, începând cu prima emisiune litografiată din 1873. Cu mare greutate am reuşit să găsesc un exemplar cu o ştampilă aplicată centrat:
Dl. Octavian Tăbăcaru din Braşov mi-a trimis prin mail textul de mai jos, cu rugămintea de a-l insera drept comentariu (domnia sa nu are cont pe Blogger).
RăspundețiȘtergere"Este o stampila de ghiseu / oficiu / birou telegrafic. Oficiul telegrafic functiona in aceeasi cladire cu oficiul postal iar ghiseul de preluare a telegramelor se afla in incinta oficiului postal. Probabil ca corespondenta a fost prelucrata de oficiantul respectiv care si-a folosit stampila din dotare dupa ce a inregistrat trimiterea. In mod normal acest lucru nu trebuia sa se intample si utilizarea este neregulamentara dar a avut loc probabil in conditii de necesitate si nu de neglijenta.
Cenzura era obligatorie in perioada respectiva iar stampila de cenzura face piesa mai interesanta si astfel piesa in discutie se incadreaza la mai multe categorii de material postal (filatelie austriaca, corespondenta cenzurata, ocupatii, stampilografie Austria sau Romania, servicii postale suplimentare - resprctiv Recomandat, stampile telegrafice, stampilari de necesitate si chiar la tematica Aviatie).
Stampilele oficiului SUCEAVA nu sunt chiar atat de comune cum se afirma in material, existau oficii mult mai comune, ca VATRA DORNEI care reprezenta un centru important de tiere si indrumare a corespondentei, iar in anumite perioade si orase precum RADAUTI.
Stampilele din Bucovina austriaca sunt listate de urmatoarele cataloage:
- Muller (Austria si USA / editiile 1925, 1927, 1961 rescrisa la NewYork) pentru perioada prefilatelica si 1850-1864;
- RYAN (Marea Britanie) pentru perioada prefilatelica:
- KLEIN (Austria) pentru perioada 1867-1900:
- ELBAU (Elvetia) pentru toata perioada filatelica pana la 1918.
Toate cataloagele indica cotatii pentru fiecare emisiune filatelica pe care apare cu exceptial lui Peter Elbau care are in vedere raritatea stampilei pe anumite perioade si ofera un sistem de punctwe mai general, pe cateva categorii de raritate.
- Este de remarcat ca toate cataloagele de stampile indica un punctaj si nu cote, deoarece stampilele se coteaza diferit fata de marcile postale, nefiind dependente de un tiraj ci de perioade de utilizare si de masivitatea traficului postal prin anumite oficii. Sistemul de cotatii prin puncte valorice mai are un mare avantaj: permite eliminarea influentelor subiective ale pietelor locale care deformeaza valoarea comerciala datorita puterii de cumparare diferite si datorita modei sau evolutiei in timp a pietei. Reglarea se face de piata prin evolutia in timp a echivalentului valoric al punctului care poate sa scada sau sa creasca. De pilda in acest moment valoarea in bani cash a unui punct de catalog la stampilele Bucovina variaza intre 0.25 si 0.5 USD pe punct pentru o caliatte medie si un procent de cca 60-70 de stampila vizibila, dar in functie de calitatea stampilei (insa in jurul acestei valori) pretul poate oscila in sus sau in jos. Deci valoarea punctului pentru o stampila aplicata pe o marca postala sau o piesa circulata care poate fi atractiva datorita stampilei si care poate gasi un cumparator, poate varia de la 0,1 USD pana la cca 1 USD in functie de mai multe elemente. Valoare de catalog a unei marci nu se adauga la valoarea stampilei sau invers (apropos de aberatiile unor asa zisi negustori, de fapt plescari smecheri si destul de inculti) si nici nu se inmulteste, caci ea nu reprezinta un grad de raritate a marcii fata de stampila sau invers. Subiectul insa merita o dezbatere mai ampla."