Duzina de cuvinte

Se scutură de zăpadă, tropăi de câteva ori în faţa uşii ca să nu bage omătul pe hol, ridică din nou din umeri ca şi cum s-ar apăra în continuare de vântul rece, apoi deschise uşa, trecu pragul şi răsuflă satisfăcut când simţi căldura lovindu-l în faţă. "Măi, ce zi şi asta..., nici nu zici c-a fost sâmbătă!". Îşi luă libertatea să intre încălţat şi o zbughi direct către birou. "Iar n-am citit poşta de două zile, parcă văd că iar mi s-a adunat cârnatul de mesaje de la amici". Şi, în fond, ce-i cu-atâta grabă?! "Ia las-o puţin mai moale că-i weekend, treaba ţi-ai făcut-o, nu te mai aleargă nimeni, uite că s-a făcut aproape şase seara".
– Mănânci ceva?
Absorbit de gânduri, aproape că nici nu o văzuse. Îi simţea însă bunătatea în glas.
– Ceva mai uşor, mulţumesc frumos!
Se duse să se spele pe mâini şi îşi aruncă privirea la oglinda din care îl examinau doi ochi ascunşi de lentilele fumurii. "Ce lumină aiurea! Becurile astea... Ce coloratură îi face pielii!"...
Termină repede de mâncat, şi aşa nu prea îi era foame. La birou ronţăise nişte sărăţele şi topise o ciocolată mare. Dădu drumul la calculator şi intră direct pe mail. Îi răspunsese unuia care-i propunea un contract cu un viitor incert, îl trimise la "spam" pe altul care încerca să-i spună ceva legat de ciclul solar, citi în diagonală restul mesjelor şi ştirilor la care era abonat, dădu câteva ture prin cameră să se mai dezmorţească, apoi îşi luă clasoarele din bibliotecă, se aşeză la masa mare, îşi trase veioza aproape şi-şi deschise caietul cu notiţe. Trebuia să înceapă să populeze baza de date şi ştia din experienţă că trebuie să facă dinainte schemele interogărilor, ca să fixeze câmpurile cu indecşi. Data trecută se lăsase în grija colegului şi nu fusese mulţumit de algoritmul folosit de el pentru că nu îl înţelegea în totalitate. Avea însă încredere în atitudinea lui faţă de colaboratori, pentru că nu îl lăsase niciodată descoperit. Dar îi plăcea să ştie că poate să stăpânească toţi paşii şi dorea să înveţe tot ce putea din proiectarea formularelor.
Totuşi, parcă era cam mult pentru o zi. Nu mai avea chef de muncă, simţea cum îl cuprinde moleşeala. Avea chef de altceva acum: de o cană de vin şi de un film bun. I-ar fi plăcut să se uite la un SF, dar după o scurtă inspecţie pe raftul cu DVD-uri a rămas tot nehotărât.
– Ce film ţi-ar plăcea să vezi?, strigă să fie auzit din cealaltă cameră.
– Ceva la care nu m-am uitat de mult, ceva clasic.
– Cu marţieni?, încercă să glumească, dar i se schimbă rapid mimica, fiind deodată luminat:
– Aha! Războiul lumilor!
– Fie, Războiul lumilor, auzi răspunsul venit ca un ecou.
Se plimbă cu degetele peste cutiile de pe raft şi nu găsea ceea ce căuta. Avea câteva fără niciun fel de copertă. Le-a luat grămadă şi a început să le încerce pe rând. Se auzeau pe rând diverse teme, odată cu verdictul sosit de dincolo:
– Ai greşit! Altul!... Stai! Nu-i ăla cu scenariul lui abstract?
– Nu cred, nu mi s-a părut abstract deloc... Uite că l-am găsit! Gata, hai că-i dau drumul...


(Sursa: YouTube, user 15625126)

"Duzina de cuvinte" îi reuneşte pe membrii Clubului Psi. Au mai scris, folosind aceleaşi cuvinte: Psi (bineînţeles), La Fee, Tibi, încă o dată tot Tibi, Vero, cita, dor, Dunia, Dictatura justiţiei, Andreotti, Cammely, scorpio, anacondele.