Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

miercuri, 27 februarie 2013

UPDATE - Referitor la scrisorile cu tema "Iudaica".

Prezentam în articolul precedent (îl găsiţi aici) o piesă oferită pe eBay, care purta o ştampilă a cărei origine este cam neclară şi care nu ar trebui să se găsească pe corespondenţele clasice.
La mai puţin de o zi de la publicarea articolului am primit o sumedenie de mesaje privind existenţa şi a altor piese asemănătoare prin ofertele diferiţilor vânzători. Mai mult, unul dintre cititori mi-a trimis un link chiar pe Okazii.ro, către o piesă purtând o ştampilă identică, aplicată însă cu tuş roşu (este vorba de o scrisoare oficială expediată în 1885 din Hârşova la Brăila, care poartă aceeaşi ştampilă aplicată câte odată pe fiecare faţă). Pentru cei curioşi, piesa poate fi găsită aici. Nu i-am mai pus ilustraţia pe blog, deoarece aveam senzaţia că începe să-mi "crească colesterolul" şi că e foarte posibil să mă cert atât cu acest individ, cât şi cu cei de la firma care administrează portalul Okazii.

Mi-a sărit în ochi calificativul pe care îl are utilizatorul bortisca pe portalul Okazii: 81,48% din 1688 (la data şi ora scrierii prezentului articol). E treaba lui (şi a celor care intră în relaţii cu el). Cred că dacă era pe eBay, contul îi era demult suspendat. De curiozitate, m-am uitat să văd în ce constă calificativele negative: păi omul primeşte banii pentru produsele listate, iar apoi se dă ascuns faţă de cei care i-au plătit. Sumele nu sunt mari, sunt destul de mici, dar gestul contează! Cum poţi să mai fii sigur că persoana îşi onorează ofertele?

Şi aici ajungem la un alt punct delicat. Ce păzesc cei care administrază portalul? De ce li se mai permite unor astfel de persoane să desfăşoare în continuare activitatea prin intermediul portalului, când este clar că un utilizator (în afara faptului că dă dovadă de lipsă de bună credinţă) ar putea fi acuzat de o infracţiune, cum este înşelătoria? (Am mai spus-o, chiar şi tentativa se pedepseşte conform Codului Penal).

Şi ajungem la al doilea punct delicat. Un alt cititor îmi semnala săptămâna trecută existenţa a numeroase falsuri pe acelaşi portal Okazii. Ce facem cu aceste situaţii? Îi lăsăm pe cumpărătorii de bună credinţă să fie păcăliţi? Cam care ar fi o formulă prin care s-ar putea preveni astfel de situaţii, atunci când vânzătorii nu sunt de bună credinţă? (Sau poate că nu s-or pricepe, dar eu n-am nicio obligaţie să stabilesc culpa, sunt persoane plătite în mod special pentru asta).

Poate că cei de la Okazii ar trebui să cam înceapă să-şi facă curăţenie în propria ogradă. Pentru că altfel unii ar putea crede că sunt părtaşi la astfel de înşelăciuni.

2 comentarii:

  1. Penibilități mioritice, unde vrei și unde nu vrei!
    Cred că necesitatea curățării ogrăzii e o opțiune mai mult decât corectă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este o concluzie cât se poate de logică. Dar mai trebuie să aibă şi voinţă pentru aceasta.

      Ștergere