Problema nuanţelor la unele emisiuni mai vechi

Subiectul mi l-a "ridicat la fileu" un lot de varietăţi oferit recent pe un portal de licitaţii online. Fiind vorba de uzuale Ferdinand, mi-am adus aminte şi de o discuţie pe care am avut-o cu un cunoscut acum câteva duminici, la cercul filatelic.
O mare parte a colecţionarilor (dar şi a negustorilor) au două probleme legate de nuanţele mărcilor poştale: nu ştiu să le deosebească (asta n-ar fi greşeala capitală) şi nu ştiu să identifice potenţialele făcături (căci da, pot exista probleme şi la nuanţele în ceea ce priveşte originalitatea). Să vedem însă despre ce este vorba (click pentru mărire).

Cine a cercetat cât de cât emisiunea de uzuale Ferdinand şi-a dat seama cam care sunt cele mai uzuale nuanţe care se întâlnesc la valorile cu cele mai bogate tiraje de la modelul "cap mic", printre ele fiind şi valoarea de 50 bani. Această valoare a fost imprimată cu cel puţin patru planşe separate, fiecare având un tip propriu de clişei, pentru o perioadă de mai mulţi ani. Este o marcă destul de bogată în nuanţe, plecând de la galben-portocaliu ţi până la portocaliu roşcat, cu numeroase tonuri (de la pal şi deschis, la adânc şi închis).
La această marcă există însă şi făcături, adică mărci cu nuanţe modificate pe cale artificială şi care nu au existat în realitate. Două astfel de exemple există şi în lotul ilustrat, este vorba de unicatul din dreapta de pe rândul superior (brun), precum şi perechea din stânga de pe rândul inferior (galben citron).
În mulţii ani de când mă preocupă şi această perioadă, mi-au fost de multe ori oferite astfel de nuanţe "rare". Problema e că întotdeauna ele au fost ori obliterate, ori neuzate fără gumă. Niciodată nu am întâlnit vreun astfel de exemplar pe corespondenţă sau neuzat, cu guma intactă (şi nici nu a confirmat cineva existenţa lor, deşi alte nuanţe rare la alte valori se cunosc şi sunt confirmate).
Culoarea brun la 50 bani este obţinută prin oxidarea artificială a cernelii galben-portocaliu (există experimente cunoscute, se ştiu inclusiv substanţele chimice care produc această modificare de culoare, din motive lesne de înţeles însă nu le voi publica).
Culoarea galben-citron la 50 bani este realizată prin decolorarea artificială a cernelii galben-portocaliu.
Nu sunt singurele mărci Ferdinand la care se întâlnesc asemenea "lucrături". De pildă, prin anii '80, un colecţionar bucureştean a încercat să acrediteze ideea existenţei mărcii de 3 lei "cap mic" tipul III "cu punct" în culoarea brun. Am avut atunci prilejul să examinez două astfel de exemplare şi am reuşit să observ zone în care erau vizibile variaţiile culorii din cauza unui agent chimic (pe care l-am şi identificat ulterior).
Tot la Ferdinand "cap mic" există mărci cu culoarea modificată la valoarea de 7,50 lei (albastru verzui murdar în loc de albastru deschis).
Mai sunt cunoscute falsuri chimice (cu culori schimbate) şi la alte mărci ceva mai timpurii. De pildă, marca de 5 bani "Tipografiat" din 1909 se cunoaşte în culoarea neagră. Marca de 50 bani "Tipografiate" se cunoaşte în culoarea brun. Ambele sunt oxidări chimice, şi nu erori de culoare.