Cu ce tarife se conformau corespondenţele oficiului român din Constantinopol?

Din informaţiile limitate pe care le am în acest moment (deoarece nu ştiu ca această problemă să fi fost tratată în mod exhaustic de vreun autor), problema este cam în ceaţă (este posibil să existe surse documentare însă, pe care să nu le cunosc, nu pot spune că spunt un specialist al acestui domeniu).
Exact referitor la această problemă am primit pe mail o întrebare de la dl Blistyar, dar mă văd nevoit să nu dau un răspuns mulţumitor. Tot ce ştiu este însumat de Călin Marinescu în volumul al doilea al lucrării destinate tarifelor (publicată în 2008), la pag. 202. Citez:
"Corespondenţa poştală depusă la oficiul poştal român şi la Legaţia română de la Constantinopol, la agenţiile maritime şi poştale din Grecia, Turcia, Egipt etc. a fost taxată după tarifele şi taxele poştale din ţara în care acestea se aflau, dar şi după tarifele şi taxele poştale române".
Situaţia aplicată în realitate? Cu excepţia ambulanţelor maritime întâlnite (şi francate cu mărci turceşti sau egiptene, uneori şi cu mărci ale altor ţări, de pildă franceze) unde se pare că a fost respectat mai strict tarifele curente din ţările respective, corespondenţa francată cu mărcile primei emisiuni ale poştei române din Constantinopol nu par a se conforma unei reguli precise. Întâmplător am la îndemână acum două piese care au fost oferite de casa de licitaţii Herbert Geier (licitaţia nr. 43). Click pe imagini pentru mărire.

Din Constantinopol la Bucureşti francatura a fost de 40 paras la prima piesă (dar această combinaţie este întâlnită rar ca frecvenţă). Pe aceeaşi distanţă sunt mai frecvente francaturile cu o serie completă, care însumează 1 piastru şi 30 paras, aşa cum se prezintă a doua piesă.