Pomenisem în articolul anterior de licitaţia de mâine de la Sandafayre. Nu sunt piese deosebite, dar câteva care să merite o scurtă discuţie, tot sunt. Din păcate, preţurile sunt cu mult peste nivelul pieţei, casa britanică comportându-se în fapt ca un detailist, nicidecum ca o casă de licitaţii care vrea să-şi vândă piesele. Aceasta însă semnifică un lucru: casa nu "trăieşte" din consignaţie, ci din vânzările propriului fond de marfă. Pe care probabil că l-a achiziţionat în loturi mari, dar îl desface ori pe piese individuale, ori în loturi mici.
La emisiunile Paris-Bucureşti am remarcat câteva piese. În primul rând, câte un unicat din cele două erori de culoare, dar... reimpresiuni (menţionate ca atare):
Săptămâna trecută remarcasem pe eBay (oare pentru a câta oară?) eroarea albastră, dar pare-se că este vorba doar de un fals chimic, deoarece nuanţa hârtiei "bate" uşor în bleu pal:
Ceea ce mă frapase iniţial la această piesă este lipsa semnului caracteristic al clişeului, chiar fals chimic fiind (prima haşură verticală din dreapta, la "triunghiul" drept superior ar fi trebuit să se termine, la partea inferioară, cu un "cârlig"). Am crezut că am de-a face cu un fals integral, apoi (având la îndemână imaginile reimpresiunilor de la Sandafayre) mi-am dat seama că este doar o excepţie de la regulă (care nu este prea des întâlnită, fiindcă tot veni vorba). Cum se recunoaşte un astfel de fals chimic? Foarte uşor: luaţi piesa în cauză şi aşezaţi-o cu spatele în sus, la lumină bună, dacă este lumină naturală este bine; apoi luaţi o marcă de 10 bani albastră "normală" (Bucureşti I) şi una de 5 bani verde (Bucureşti II) şi aşezaţi-le alături, în aceeaşi poziţie. Apoi comparaţi culoarea hârtiei. Dacă seamănă cu cea a mărcii de 5 bani verde, este clar falsă. Acelaşi lucru l-au remarcat americanii, încă de pe timpul Primului Război Mondial. Iată un scurt articol în acest sens, publicat în "The American Philatelist", vol. 29, nr. 20/1916 (English required):
Fără cuvinte deci...
Alte piese la Sandafayre: două blocuri de 50 Bani (unul Paris, celălalt Bucureşti II), primul cu ştampilă de complezenţă (marca a fost anulată în coală după scoaterea din circulaţie, scrie în literatură), al doilea cu ştampilă obişnuită, circulat poştal.
La aceeaşi licitaţie se propune şi un lot de ştampile la postclasice (despre preţ nu vă spun...; click pe imagine pentru mărire):
Pe lângă cele câteva "degetare" (unele chiar frumoase), am remarcat o ştampilă deosebit de rară: Biuroul Ambulant Dunărean No.1 (a doua marcă de sus în jos, prima coloană). Chiar aşa, incompletă, este foarte rară. Este datată în 1884 şi prezintă caracteristica deja cunoscută - data inversată.
Dacă are cineva întrebări/sugestii/reclamaţii... Heeei! Unde vă treziţi?
Salve Max !
RăspundețiȘtergerece înseamnă Biuroul Ambulant Dunărean ?
Am o marcă Spic de Grâu 15 bani(1893-1899) cu ştampilă LLOYD AUSTRIAC...X 20/5 98 -doar atâta se poate vedea din ştampilă. Ce este cu această ştampilă ?
Mulţumesc !
Andrei , Vatra Dornei
Andrei: Înseamnă un birou poştal mobil amplasat la bordul unui vapor.
RăspundețiȘtergereŞtampila de pe marca Spic a apărut probabil pentru că a fost pe vreo corespondenţă transportată cu compania de navigaţia Lloyd. Ştampilele lor se întâlnesc pe mărci ale tuturor ţărilor din zonă (cu deschidere la mare).
Mulţumesc pentru Răspuns!
RăspundețiȘtergereCu mare plăcere!
RăspundețiȘtergere