Ce mai este pe piaţa românească?

Mai devreme am fost nevoit să accesez echivalentul românesc al eBay-ului, portalul Okazii.ro. Pentru că un cunoscut din străinătate dorea cu orice chip câteva piese pe care le văzuse acolo şi avea nevoie de ajutorul meu. Zis şi făcut, găsesc piesele, le cumpăr, iau legătura cu proprietarii şi aranjăm transferul pieselor şi plata (din fericire pentru mine, ne cunoşteam).

Pentru că tot navigam acolo, mi-am zis să-mi mai arunc un ochi, să vedem ce se mai găseşte... (o scurtă explicaţie: după multiple experienţe neplăcute, este un loc pe care îl ocolesc de vreo trei ani). Senzaţia pe care o aveam în momentul accesării portalului (în definitiv, prorpietarii asigură doar "infrastructura", nerăspunzând şi de ce se oferă pe-acolo) mi s-a accentuat imediat. Vă spun pe scurt şi de ce:

- sunt falsuri la greu, doar câteva descrise ca atare de vânzători;
- nivelul preţurilor parcă este din altă lume; chiar am pretenţia că nu sunt rupt de realitate, pentru că fac mereu achiziţii, dar şi schimburi destul de numeroase, de la/cu colecţionari din mai multe ţări, dar şi români; mai mult, nu prea au fost târguri mai importante (pe-afară, nu la noi) la care să nu fi fost prezent; nu mai vorbesc de "plimbările" pe care le fac de mai multe ori pe an pe la diverse licitaţii; vizionând piesele oferite pe Okazii am sentimentul că proprietarii cam doresc să-şi înşele în cel mai neaoş mod potenţialii cumpărători;
- sunt oferite multe, multe gunoaie, în sensul propriu; or fi ele piese cu cotă în cataloage (sau, cel mai adesea, în caricatura aceea de LP - ştiţi de care vorbesc, cred), dar acele cote nu sunt pentru rupturi, piese tăiate, subţiate, ci pentru piese cu un minim standard de calitate (în LP nu se specifică, dar în cataloagele internaţionale - DA!).

Cred că am să încep să dau şi exemple, cât de curând, cu nominalizarea (fără supărare!) împricinaţilor.

Mai cred că merită să dau un scurt extras din Codul penal (publicat în Monitorul Oficial, partea I-a, nr. 510/24 iulie 2009):

Art. 244. - (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

.....

Art. 248. - Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. (...) şi art. 244-247 se pedepseşte.