Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

vineri, 8 aprilie 2011

Primul studiu pertinent referitor la „Capetele de bour” moldovene

Studiul s-a concretizat într-un articol publicat iniţial în revista franceză „Le Timbre-Poste”, fiind preluat de revista lunară britanică „The Stamp-Collector’s Magazine” în numărul din 1 noiembrie 1870. Nu se precizează cine este autorul articolului iniţial publicat în revista franceză, dar bănuiesc că este vorba de Moens (dacă greşesc, vă răg să mă corectaţi). Redau mai jos varianta tradusă din engleză în limba română.

Existenţa mărcilor din prima emisiune a fost mult timp învăluită în mister; motivul este că lipsa informaţiilor oficiale l-a determinat chiar şi pe Dr. Magnus să afirme în excelenta sa broşură referitoare la mărcile Principatelor că nu este pe deplin în stare să ridice vălul de mister care le învăluie.
Acum suntem în măsură să eliminăm incertitudinile ce au domnit prin publicarea datei exacte a punerii lor în ciruclaţie, informaţie pe care n-am obţinut-o fără a întâmpina unele greutăţi. De fapt, nu este prea uşor să obţii informaţii din România; atunci când ne-am adresat administraţiei de la Iaşi, am fost îndrumaţi după şase luni spre administraţia din Bucureşti. La Bucureşti, după ce s-a luat decizia de a ni se răspunde, am fost îndrumaţi politicos să ne adresăm administraţiei de la Iaşi. Până la urmă, am fost nevoiţi să renunţăm la proiectul nostru ce presupunea obţinerea unor documente oficiale.
N. Rondot, a cărui poziţie l-ar fi îndrituit să aibă succes acolo unde noi nu am avut, nu a avut mai mult noroc decât noi, informându-ne, în articolul publicat în „Magasin Pittoresque” (1864, pag. 183) că primele mărci ar fi văzut lumina aproximativ în 1854, pe timpul Războiului Crimeii. Ulterior, un oficial din Iaşi ne-a scris că data emisiunii ar fi în 1859. Ambele date sunt eronate, aşa cum vom arăta mai jos.
Corespondentul nostru, de la care am obţinut informaţia şi faţă de care rămânem obligaţi, susţine că un ordin al ministrului de Finanţe al Moldovei cu nr. 6313 din 11 iulie 1858 anunţa că Prinţul Caimacam Vogoridi a aprobat (prin Ordinul nr. 2663) utilizarea mărcilor poştale şi punerea lor în circulaţie pe 15 iulie 1858. Mărcile - s-a afirmat - vor fi realizate prin imprimare manuală, urmând să aibă valori nominale de 27, 54, 81 şi 108 parale.
Marca de 27 parale urma să fie utilizată pentru „o scrisoare mică”, expediată pe distanţă de până la 8 poşte (7½ - 8¾ mile).
Marca de 54 parale era destinată pentru „o scrisoare mică” expediată pe o distanţă mai mare de 8 poşte.
Marca de 81 parale era destinată pentru „o scrisoare mare”.
Iar cea de 108 parale, urma să fie utilizată pentru o scrisoare cu recipisă (fără dubiu, acest termen referindu-se la scrisoarea recomandată).
Pe baza acestor informaţii credem că existenţa primei emisiuni este confirmată corect; sperăm în continuare să primim de la corespondentul nostru o copie a decretului în discuţie, pe care nu vom pregeta să o publicăm în întregime, deoarece astfel de documente preţioase sunt citite cu aviditate, mai mult, nu vom mai fi nevoiţi să reluăm acest subiect.
Putem să remarcăm în acest moment că marca de 27 de parale recent descoperită şi din care nu se cunoaşte decât un singur exemplar, este într-adevăr autentică, subliniind în acelaşi timp raritatea ei, aşa cum arată şi Dr. Magnus în broşura sa (...).
Nu erau dubii cu privire la existenţa celei de-a doua emisiuni şi a celor următoare, dar intrând în posesia datelor exacte de emisiune, vom face o scurtă recapitulare.
Prin raportul nr. 8823 al Ministerului de Finanţe, datat 18 septembrie 1858, acesta solicită o modificare a mărcilor aflate în curs. Prinţul Caimacam aprobă acest lucru prin Ordinul nr. 4288, luând decizia ca noile mărci să fie puse în circulaţie pe 1 noiembrie 1858, după cum urmează:
40 parale pentru o scrisoare din prima treaptă.
80 parale pentru o scrisoare recomandată din prima treaptă.
5 parale pentru ziare.
Aceste mărci au fost retrase din circulaţie pe 31 decembrie 1861.
Pe 1 ianuarie 1862 au fost puse în circulaţie mărcile cu stemele celor două Principate - Moldova şi Valahia. Nominalele au fost de 3, 6 şi 30 parale; ele au fost retrase din circulaţie pe 31 decembrie 1864.
În ianuarie 1865 au fost puse în circulaţie mărcile cu efigia domnitorului Cuza - 2, 5 şi 20 parale; ele au fost înlocuite în iunie 1866 de cele cu efigia prinţului Carol, cu nominalele de 2, 5 şi 20 parale. Aceste ultime mărci au fost înlocuite, pe 1 ianuarie 1868, de mărcile cu aceeaşi efigie, dar cu valoarea exprimată în bani - 2, 4 şi 18 bani. Pe 1 aprilie 1869 au fost puse în circulaţie mărcile noi de 5, 10, 15, 25 şi 50 bani; ultima emisiune, valoarea de 3 bani, a fost pe 22 mai 1870; toate au efigia prinţului Carol.
Valoarea de 18 bani a fost consumată în totalitate, iar pentru francarea scrisorilor corespunzătoare acestui tarif sunt utilizate mărcile de 3 şi 15 bani.

© 2011 Max Peter. Toate drepturile rezervate asupra variantei de mai sus a traducerii. Preluarea sub orice formă a prezentului articol se poate face numai pe baza unui acord prealabil.

4 comentarii:

  1. exista de mult un articol pe wikipedia despre primele timbre romanesti ,pentru cap de bour este considerata data de iulie 1858.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc! Ştiu acest lucru, se ştie cam totul, foarte exact. În anii '80, Kiriac Dragomir a publicat toată circulaţia acestor nestemate, cu date exacte incluzând cantităţile pe fiecare birou telegrafo-poştal. Multe lucruri se ştiau şi dinainte (vedeţi lucrarea lui Val Tebeica de la centenarul mărcilor). O parte din cercetările lui Kiriac Dragomir este conţinută de primul volum al "monografiei" editate şi publicate prin grija lui Silviu Dragomir.
    Articolul de mai sus ţine de istoria filateliei, nu de istoricul primelor mărci.

    RăspundețiȘtergere
  3. N-are nici o legatura cu Wikipedia.Articolul asta e scris in 1870,minunat documentat pentru acele vremuri!Competenta ziaristului francez era atat de mare,incat,parerea mea,stia despre noi mai mult decat stiam noi insine!Bravissimo!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mi-am propus să fac o broşurică despre primele mărci româneşti în cataloagele secolului XIX (sper să-mi găsesc timp pentru asta printre picături). Marea majoritate a acestor cataloage "bat" de departe articolele publicate de Wikipedia.

      Ștergere