Să discutăm puţin despre loturile cu "vechituri"

Zilele trecute, un colecţionar (sau negustor) olandez a postat pe eBay mai multe loturi cuprinzând mărci vechi româneşti, evident toate provenind dintr-o colecţie care s-a desfăcut.
Unele loturi au fost interesante şi au generat oarecare emulaţie printre amatori, numărul ofertelor fiind semnificativ. Dar au fost şi loturi (ceva de genul "şi altele", aşa cum se găsesc prin mai toate colecţiile) care au conţinut o sumedenie de falsuri, iar vânzătorul (în mod evident simţind ceva) le-a oferit la preţuri mai mici. Probabil că nepriceperea amatorilor şi dorinţa de câştig cu orice preţ la un asemenea "chilipir" i-a făcut să se arunce poate cu prea mult curaj, rezultând în final preţuri destul de piperate pentru cele câteva piese bune din fiecare lot. Hai să le vedem şi să le discutăm (click pe imagini pentru mărire).

Acest lot s-a adjudecat cu 100 de dolari (după 8 biduri). Problema este că numărul pieselor bune nu coincide cu numărul total al celor oferite, existând destule falsuri.

Primele două piese sunt categoric false ("barba" identificându-se după ştampila imposibilă, iar favoritul fiind un fals cunoscut, de slabă calitate - cred că l-am şi descris într-un articol mai vechi).

Marca de 5 parale Cuza pare originală, dar ştampila este discutabilă. Următoarele două piese sunt falsuri integrale: cea de 80 parale este doar o "caricatură", iar cea de 6 parale este un fals integral dintr-un tip cunoscut şi nu prea dificil de identificat.

Marca de 30 de parale din 1864 este originală, dar ştampila este falsificată, astfel că piesa îşi pierde tot farmecul.

Aceeaşi problemă este cu marca de 6 parale 1864, o marcă nepusă în circulaţie şi care nu poate fi întâlnită obliterată decât cu ştampila falsificată.

Ce-ar rămâne: o marcă de 6 parale 1864 neuzată (penultima de pe rândul I), o marcă austriacă de 9 kreuzer din prima emisiune (probabil că ştampila BUCCARI a fost confundată cu BUCAREST, dar n-a fost să fie...), alte şapte litografiate care par să fie în regulă, plus o marcă obliterată de 5 lei din emisiunea "Efigii" la care se distinge punctul sub R din ROMANIA (microsemnul de originalitate). Banda de ziar probabil că este incompletă, deoarece în 1903 tariful pentru un ziar extern (din prima treaptă de greutate) era de 5 bani; este posibil să fi avut francatură suplimentară pe spatele benzii.
Cam aceasta este situaţia cu un prim lot. Faceţi un preţ mediu per bucată pentru piesele considerate bune şi vedeţi ce iese.

Acesta este un al doilea lor de "vechituri", vândut cu 195 dolari (după 26 de biduri). Aici problemele sunt mai multe.

Primele trei piese (capete de bour din a doua emisiune) sunt falsuri de slabă calitate (intră la capitolul "caricaturi", mai ales marca de 40 parale din dreapta). Cele două piese de 3 parale nu se pot distinge bine din cauza culorii, dar ştampilele (sau urmele de ştampile) pe care le poartă sunt dubioase.

Din cele trei piese de 6 parale, prima din stânga pare falsificată (din cauza ştampilei), a doua pare originală (tiraj 1862), iar a treia (tiraj 1864) este originală, dar purtând o ştampilă SLATINA falsă dintr-un tip pe care nu l-am mai întâlnit (dar tot fals rămâne, distrugând practic marca originală).

Perechea de 6 parale (1864) este originală, dar ştampila este falsificată (această marcă nu putea exista ştampilată). Cred că acelaşi tip de ştampilă falsă este aplicat şi pe marca de 30 de parale alăturată.

Celelalte mărci de 30 parale mi se par toate cu probleme (la prima nu-mi place ştampila, dar în final oricum ar fi obliterarea, marca este distrusă prin decolorare; celelalte două mărci par originale, sunt din tirjaul 1864, dar au ştampilele falsificate, din tipuri care n-au existat niciodată în realitate). Ar mai fi un 10 bani 1869 care pare bun, un 25 bani "barbă" dantelat, 1872, la care nu mă pot pronunţa - am îndoieli, o altă marcă de 30 parale care pare să poarte o ştampilă falsificată, un 5 parale Cuza care ar putea fi bun, dar are nevoie de certificate fiind o marcă deosebit de rară, câteva "cifra în patru colţuri" neuzate care nu constituie o mare scofală, apoi o marcă de 2 parale Cuza cu ştampilă tip grătar, pe care n-ar expertiza-o nimeni.

Aceasta ar fi singura piesă mai bună, care pare a fi şi originală.
Una peste alta, la un calcul global, cred că acest lot a fost vândut mai avantajos pentru vânzător decât celălalt lot. Faceţi un calcul per bucată şi vedeţi unde ajungeţi.

Aşadar, ceea ce am dorit să vă arăt prin prezentarea aecstor două loturi este că piesele trebuie studiate individual (nu vă ia nimeni imaginea din faţă timp de câteva zile, cât durează o ofertă), aşa că nu este cazul să vă grăbiţi şi să bidaţi sub impulsul exaltării, pentru că aveţi şanse să vă păcăliţi singuri.