Episoade anterioare: (1), (2), (3), (4), (5).
Acest episod este continuarea celui precedent. În cadrul lui doresc să discutăm tot despre eseuri şi probe, încercând să aşez pe nişte baze mai raţionale aceşti doi termeni. În episodul precedent v-am arătat că în ceea ce priveşte definiţiile, autorii din literatura noastră se învârt într-o ceaţă care dăunează, în opinia mea, unei metodologii de care nu s-a folosit niciun autor până în prezent.
Aşadar scopul rândurilor de mai jos este acela de a defini termenii de "eseu" şi "probă", a vedea care este diferenţa dintre ei şi a căuta să definim şi tipurile de imprimări care s-ar putea defini cu fiecare dintre aceşti termeni.
Datorită faptului că diversitatea eseurilor şi probelor este extrem de mare (cauză pentru care nici nu avem până în prezent o catalogare cât de cât actualizată a acestora), dar şi din cauza existenţei multor particularităţi de la o emisiune la alta şi de la un sistem de imprimare la altul, calea raţională este identificarea unor criterii valabile la nivel general pentru marea majoritate a situaţiilor întâlnite în filatelia românească. Probabil că ne vor fi de ajutor în acest demers şi termenii utilizaţi în cataloagele specializate publicate în ţări cu o tradiţie ceva mai dezvoltată decât a noastră (şi din care v-am prezentat unele exemple în episodul precedent).
După îndelungi discuţii avute cu mulţi colecţionari de-a lungul multor ani, am ajuns la concluzia că principalul criteriu pentru încadrarea şi clasificarea eseurilor şi probelor ar putea fi etapele prin care trec pe scara timpului, emisiunile de mărci poştale (şi cred că nu numai, ideea se poate aplica şi la timbrele fiscale): naşterea, viaţa şi "moartea" acestora (respectiv retragerea din circulaţie).
Încercând să identific principalele etape din viaţa unei emisiuni de mărci/timbre, m-am oprit la următoarea împărţire:
A. Etapa cuprinsă între luarea deciziei de realizare a emisiunii şi adoptarea desenelor/modelelor finale/definitive care urmează a fi tipărite.
B. Etapa cuprinsă între momentul adoptării desenelor/modelelor finale/definitive şi confecţionarea formei de tipar (clişee, plnsă, cilindru) şi momentul acordării "bunului de tipar".
C. Etapa cuprinsă între momentul bunului de tipar şi terminarea tipăririi tirajului comandat.
D. Etapa circulaţiei emisiunii (de la punere la scoaterea din circulaţie a acesteia).
E. Perioada după scoaterea din circulaţie a unei emisiuni.
Desigur, pentru unele emisiuni/mărci/timbre ar putea apărea sau dispărea unele etape. Gândindu-mă la aceste etape, subliniez că nu am luat în calcul "abţibildurile" moderne, post-1965. În ciuda acestui lucru, etapele enumerate mai sus pot fi adaptate şi pentru emisiunile contemporane, cu unele particularităţi determinate de specificul sistemelor moderne de imprimare.
Abia acum apare greutatea prezentării termenilor. Pentru că tot trebuie să fac testare beta pentru un anumit software, am zis să îmbin utilul cu plăcutul, aşa că m-am gândit ca prezentarea să fie făcută vizual, cu descrierea termenilor propuşi şi concomitent cu inserarea unor exemple.
Pentru că subiectul este totuşi unul destul de delicat (din cauza unor termeni din această categorie mai că era să mă cert rău cu cineva care se simţea nedreptăţit în faşa opiniei mele diferite de a sa) m-aş opri aici pentru acest episod, mărturisindu-vă că nu m-ar deranja deloc să vă aflu părerile (dacă există).
(Va urma)
©Max Peter, 2014. Preluarea prezentului articol nu se poate face decât pe baza unui acord prealabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu