Zilele trecute au apărut pe un portal de licitaţii online mai multe tăieturi şi fragmente de pagini dintr-un album conţinând falsurile realizate de Fournier. Unul dintre loturi cuprindea falsuri ale mărcilor din 1891, 25 de ani de domnie, dar nu numai atât: şi câteva facsimile cu amprente ale unor ştampile falsificate de acelaşi Fournier.
Unul dintre ştempluri a fost realizat cu intenţia de utilizare pe mărcile ocupaţiei germane în România.
Acest tip de fals a fost semnalat mai demult chiar şi pe acest blog. Din păcate, vreo doi experţi autodeclaraţi mi-au trasat indicaţii preţioase ca să văd ce scrie Teleguţ în catalogul lui de cenzuri, deoarece acolo falsurile prezintă anul cu patru digiţi, şi nu cu trei.
Totuşi, acest fals Fournier are numai trei digiţi şi se întâlneşte uneori pe plicuri "tapetate", dar necirculate. Sincer, mi-e lene acum să caut în baza de date cu imagini, că am prea multe şi nu sunt aranjate după ştampile, ar fi meritat să prezint şi o asemenea făcătură. Dar puteţi urmări voi licitaţiile online ale nemţilor, sigur veţi întâlni cel puţin câteva exemple.
La stampila cu trei digits considerata (pana la proba contrarie) ca originala, data este incadrata de cate o linie deasupra si dedesubtul ei dintr-un capat in altul al cercului exterior.
RăspundețiȘtergereMulţumesc pentru completare.
ȘtergerePersonal, am senzaţia că acesta nu este singurul tip de ştampilă cu probleme. Chestia este că nu a analizat nimeni până acum ştampilele întâlnite pe piesele obliterate de complezenţă şi pe plicurile francate dar necirculate.