Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

miercuri, 27 iunie 2012

Târgu Mureş, imediat după "Diktat"

Am dat peste două piese interesante pentru istoria poştală a Ardealului de Nord, în ciuda faptului că nu constituie rarităţi. Este vorba despre două plicuri expediate de către aceeaşi firmă (antetele sunt identice), cu aceeaşi destinaţie. Să le vedem (click pe imagini după mărire).

Primul plic a fost expediat pe 19 august 1940, ajungând la Târgu Mureş a doua zi. Un entuziast local a ţinut morţiş să "adauge" pe plicul românesc ştampila "comemorativă" "VISSZATÉRT" (care ar însemna ceva de genul "retrocedat"), cu numele în maghiară al localităţii. Este interesant de observat că încă nu se introduseseră ştampilele maghiare de zi, pe verso fiind aplicată, ca ştampilă de sosire ştampila românească.

Al doilea plic a fost expediat pe 26 august, cu aceeaşi destinaţie. Povestea se repetă, diferă numai tipul ştampilei de sosire, dar care este tot românească.

Pentru cei presaţi de timp, în paginile catalogului mărcilor maghiare se pot găsi câteva date referitoare la ştampilele "VISSZATÉRT" imediat după marca poştală emisă în 1940 cu ocazia ocupării Ardealului de Nord.
Pentru cei care doresc să aprofundeze subiectul, le recomand un articol al colegului nostru, Dan Grecu, pe pagina sa de internet.

8 comentarii:

  1. Furnizorii Curtii Regale ''Schmoll pasta'' hehe, oare la ce se refera. Iarta-ma ca ma iau de detalii mici dar la cele explicate de tine nu ma pricep :">

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-am idee ce fel de pastă este, nici dacă e de dinţi, nici dacă e pentru ghete... :))

      Ștergere
    2. În perioada interbelică, firma austriacă "Schmoll" producea diferite unsori de întreţinere de uz tehnic.La noi "Schmoll-Pasta" era o binecunoscută cremă de pantofi,ghete, etc, cu o bună desfacere, ce i-a permis să deschidă cluburi sportive în oraşele mari.Dacă mai mulţi copii (un grup în jur de 10...12) adunau cutii goale de "Schmoll-Pasta" şi le duceau la club, ei se căpătau cu o minge de fotbal din piele veritabilă.Am în faţă o poză din 1934 cu tatăl meu (care avea 12 ani) împreună cu grupul de copii mândri, din care unul ţine în mâini mingea cinstit câştigată, altul fanionul clubului, iar alţi doi ţin două mici pancarte cu reclama "SCHMOLL-PASTA" care are gravată şi imaginea cutiei de cremă de ghete...
      Poze identice găsiţi pe Google Imagini dacă introduceţi "Schmoll-Pasta".

      Ștergere
    3. Mulţumesc frumos pentru contribuţie.
      Eu n-am fost destul de curios să caut! :)

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Doare, chiar după mai bine de 70 de ani.

      Ștergere
  3. Bună ziua,
    am o impresie... sunt făcături. Iată și argumentația mea: șatmpilele VISSZATÉRT au fost folosite în perioada 5 septembrie 1940-15 octombrie 1940. Adică în 20, respectiv 27 august 1940 nu aveau cum să aplice în circuitul poștal o asemenea ștampilă.
    Lista localităților și data la care au început utilizarea acestei ștampile puteți vizualiza aici: http://www.stampland.net/wp-content/uploads/2012/06/visszatert.pdf

    Literatură de referință:
    - Mihályfi Ernő, A magyar alkalmi bélyegzések katalógusa, 1980 Budapest
    - Postmarks of the Hungarian Administration in Northern Transylvania, September 1940-September/October 1944 (RPHB, nr. 14/1994)
    - Northern Transylvania During the Hungarian Occupation 1940-1944 (Stamps of Hungary din Marea Britanie, nr.128/martie 1997 și nr. 132/martie 1998)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru completare.

      N-am spus-o explicit, dar în articolul lui Dan Grecu spre care am pus linkul se specifică drept primă zi de utilizare (pentru Târgu Mureş) data de 10 septembrie 1940. Având în vedere data circulaţiei poştale ale celor două piese (august), este evident că ştampilele "Visszatért" au fost aplicate ulterior.
      Mulţumesc şi pentru sursele citate. Este un capitol de istorie poştală cunoscut destul de puţin.

      Ștergere