Despre poşta locală maritimă T. B. Morton &Co. (2)

Prima parte a articolului poate fi citită aici.

Pomeneam la început de un articol pe care l-am găsit în "Stamps Collector's Magazine", volumul 10 (1872), pag. 45-47. Pe scurt, să vedem despre ce este vorba.
La acea epocă, circulaţia informaţiei era greoaie. Colecţionarii erau mereu ameninţaţi de spectrul falsificării unor emisiuni sau mărci, despre care emitenţii nu prea anunţau nimic oficial pentru colecţionari. Aceştia se bazau pe ştirile transmise de colegii din alte ţări, exact cum fac astăzi corespondenţii de presă (numai că toată munca era una benevolă). În cazul de faţă, fiind vorba de emisiuni realizate de către o companie privată, suspiciunea era şi mai mare.
Pentru clarificarea situaţiei, revista menţionată mai sus a publicat o scrisoare semnată de către directorul departamentului poştal al companiei TB Morton & Co, adresată redacţiei tocmai în acest scop: al clarificării statutului şi pentru precizarea categoriilor de mărci locale folosite. Redau mai jos traducerea misivei.

DANUBE AND BLACK SEA STEAM Co.
T. B. MORTON & Co.
Constantinopol,
27 decembrie 1871


Editorului revistei STAMP-COLLECTOR'S MAGAZINE

Stimate domn, ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, vă voi prezenta toate amănuntele necesare pentru a răspunde întrebărilor ridicate pe marginea autenticităţii mărcilor poştale ale companiei T. B. Morton & Co.
T. B. Morton & Co. este o companie de navigaţie înfiinţată în acest oraş în 1855 şi care asigură cu vasele sale curse între Constantinopol şi Marea Neagră, precum şi pe Dunăre. De la început compania a asigurat şi transporturi poştale. Francarea (sic - N.T.) scrisorilor în primii 13 ani de asigurare a serviciului s-a făcut ori prin înscrierea manuală, ori prin aplicarea unei ştampile cu cuvântul FRANCO pentru toată corespondenţa plătită la expediere. Această metodă de francare provizorie a luat sfârşit în anul 1869, când ca un rezultat al creşterii numărului de curse s-a considerat necesară o îmbunătăţire a serviciului poştal.


Prima emisiune, iunie 1869 - ştampilă circulară de mână, FĂRĂ corabie (dar o lună mai târziu CU corabie în desen), conform specimenelor anexate; s-au executat impresiuni în roşu şi în albastru pe hârtie colorată, prima corespunzând tarifului unic pentru scrisori - 1 piastru pentru scrisori având orice greutate, cea de-a doua fiind destinată ziarelor - o jumătate de piastru pentru ziare cu orice greutate. Hârtia utilizată a avut patru culori, fiecare culoare semnificând o destinaţie diferită - albă pentru Burgas, Varna şi Kustendje, galbenă pentru Sulina, roşie pentru Tulcea şi Galaţi şi albastră pentru Brăila, punctul terminus al curselor efectuate pe Dunăre.
În octombrie 1870, odată cu încetarea serviciului francez din Marea Neagră în urma războiului franco-prusac, porţiunea asiatică a rutei către Trebizonda a rămas neacoperită, fiind preluată de către compania noastră. Serviciul poştal pe această rută fiind considerat important, am dispus realizarea unei noi emisiuni de mărci.


A doua emisiune, octombrie 1870 - În prezent aflată în circulaţie, desen dreptunghiular orizontal, dantelate, impresiune colorată; verde (½ piastru), roşu (1 piastru) şi albastru (2 piaştri), toate pe hârtie albă; modelele sunt conform specimenelor anexate; marca de 2 piaştri a fost utilizată pentru scrisori cu o greutate aproximativ egaşă cu o jumătate de uncie; cea de 1 piastru, pentru cărţi şi perioadice; iar cea de ½ piastru, pentru ziare.


O recentă reducere a tarifelor pentru ziare a făcut necesară punerea în circulaţia a celei de-a treia emisiuni - decembrie 1871 (aflată în prezent în curs de imprimare), care urmează să intre în circulaţie începând cu 1 ianuarie 1872. Model dreptunghiular orizontal modificat, , cu aceleaşi dimensiuni ca la emisiunea precedentă; dantelate. Impresiune în două culori, negru şi roşu pe hârtie albastră; vă voi expedia specimenele necesare. Valoare, 10 paras = ¼ piastru.

Rămân al dumneavoastră,
cu sinceritate,
A. B. PANOPOULO,
Director al Departamentului Poştal
al T. B. Morton & Co.

În cuprinsul aceluiaşi articol, editorul revistei filatelice anunţă că a primit o a doua scrisoare de la Panopoulo împreună cu specimenele promise, descriind cele trei variante ale emisiunii a treia.
Aici apar câteva diferenţe între descrierile făcute în articol şi piesele aflate în circulaţie, cauzate probabil de împrejurări petrecute ulterior publicării articolului, confirmat în acelaşi volum, la pag. 58-59.
Pe parcursul mai multor numere din 1872 ale revistei Le Timbre Poste (citate de Stamps Collector's Magazine în acelaşi volum, pag. 102) se publică o serie de discuţii plecate de la M. Moens, conţinând rezerve asupra autenticităţii şi corectitudinii informaţiilor furnizate de Panopoulo, clasificând totul drept o încercare de punere pe piaţă a unor piese care nu au avut caracter poştal (Doamne! Cât de veche poate fi o astfel de discuţie!). Piaţa filatelică fusese bulversată doar cu puţin timp înainte, odată cu punerea în vânzare a tirajelor rămase nevândute aparţinând fostelor state vechi germane, înglobate de primul Reich. În urma discuţiilor generate de către Moens în revista sa, Panopoulo mai trimite o scrisoare revistei britanice (publicată de aceasta în acelaşi volum, la pagina 192) prin care dezaprobă afirmaţiile considerate calomnioase. Vă las plăcerea parcurgerii textului original, în limba engleză (pe cei care au probleme cu această limbă îi sfătuiesc să utilizeze Google Translate).

Dear Sir,—My silence ere this has probably caused some anxiety to philatelists, possessors of T. B. Morton & Co.'s stamps, who have read M. Moens' insinuations against the same. I should have written to you long since, had it not been for a sudden absence, which has kept me away for nearly a couple of months.
I was much surprised on reading, in The Philatelical Journal for April, that the editor of Le Timbre -Poste hoped to prove, in the following month's number, that all the authentic information furnished by me to The Stamp- Collector's Magazine and The Philatelical Journal was a pure invention of mine. Such a malevolent report has certainly no power to injure my reputation, and I am glad to see that during my absence you have already, in your June magazine, analysed M. Moens' chimerical documentary evidence. I need" hardly add that I am ready to prove its exaggerated character at any time, by producing copies of all ray correspondence with the editor of your Brussels contemporary, regarding the T. B. Morton & Co.'s stamps.
In the meantime I may as well call your attention to a fact which forms, I think, a most curious feature of this discussion, and which I leave to M. Moens to explain; that is, that while M. Moens closed the article above. referred to with a warning to philatelists against emissions from Constantinople {garde aux emissions de Constantinople), he himself, in the month of July, accepts the amount of subscription to his paper in T. B. M. & Co.'s journal stamps of the last emission ! These I purposely remitted to him in order to test his own belief in what he had written, and also in order to read for myself the condemnation of the most unquestionably authentic T. B. Morton & Co.'s stamps, an entire series of which is to be found in the archives of Her Britannic Majesty's General Dost Office, having been officially obtained from the company.
Under these circumstances all further comment in their favour I consider useless ; and, in conclusion, allow me to avow that I would not compliment the subscribers of Le Timbre-Poste, if all the philatelical news reported therein be of equal accuracy.

I remain, dear Sir,
Yours truly,
A. B. PANOPOULO.
Constantinople.

Fascinant! Nu pot spune mai mult, toată discuţia publicată de revista britanică m-a "acaparat" pentru câteva ore bune, încercând să-mi dau seama, totodată, cam cum circulau ştirile la acea epocă.
Discuţiile nu s-au oprit însă aici. În volumul 11 (1873) revista britanică citează (la pag. 53) un nou articol publicat de Moens în Le Timbre-Poste.
În acelaşi volum (pag. 60) este publicat un anunţ oficial al aceluiaşi Panopoulo, făcut în numele companiei Morton, care precizează că au încetat cursele efectuate de vasele companiei, care legau Constantinopolul de celelalte porturi de la Marea Neagră şi de pe Dunăre, în consecinţă mărcile companiei încetându-şi puterea de francare. De altfel, în acelaşi volum (pag. 140) este citată revista The Stamp, care preia un document publicat de periodicul The Levant Herald. Este vorba de o notificare făcută către creditori, în urma intrării în faliment a companiei Morton.
În volumul 12 (1874, pag. 183-184) al revistei britanice este din nouă făcută o recenzie a unui articol publicat de Le Timbre-Poste, semnat de J. Livada din Constantinopol. Articolul confirmă că toate aceste mărci au avut un caracter poştal, precizând că mărcile primei emisiuni nu au fost sub forma unor ştampile aplicate pe plicuri, ci s-au preimprimat pe coli separate, fiind aplicate pe corespondenţă ca orice marcă poştală (un lucru evident, dacă vă uitaţi la una din cele două piese oferite de David Feldman şi prezentate în prima parte a articolului).

Nu pot să închei fără a mai prezenta o serie de imagini ale unor loturi oferite în ultimii ani pe portalurile de licitaţii online.

Emisiunea I-a (eBay, aprilie 2010)

Emisiunea I-a (eBay, decembrie 2010)

Emisiunea I-a (lot de două planşe cu mai multe piese, eBay - iunie 2012)(click pentru mărire)

Emisiunea a II-a (serie, eBay - noiembrie 2007)(click pentru mărire)

Emisiunea a III-a - negru pe albastru (eBay - octombrie 2009)

Emisiunea a III-a - negru pe alb (eBay - octombrie 2009)

Emisiunea a III-a - negru pe albastru, supratipar "LETTER" (eBay - decembrie 2009).

PS. Îmi cer scuze de la (unii) cititori pentru că nu îmi fac publică culoarea lenjeriei personale. Este (deocamdată) un drept pe care mi-l rezerv şi le atrag atenţia celor care vor să tropăie în viaţa mea fără să se descalţe de bocanci că el este apărat de o lege (încă) în vigoare, iar dacă ţin cu tot dinadinsul să facă abstracţie de aceasta, se pot trezi cu unele surprize. În ceea ce priveşte conţinutul articolelor, cui nu-i place - internetul e mare, există milioane de bloguri!