Despre poşta locală maritimă T. B. Morton &Co. (1)

Făcându-mi ordine prin biblioteca de imagini, am dat peste mai multe piese ale poştei maritime locale particulare. Şi ca să vedeţi ce întâmplare, acum vreo două săptămâni tocmai dădusem peste un articol publicat în volumul 10 (1872) al "Stamps Collector's Magazine" referitor la acelaşi subiect.

Ştiu că subiectul a fost abordat de mai mulţi autori, o scurtă listă a materialelor publicate putând fi consultată aici. O parte a acestor articole au fost parcurse, iar pentru restul nu am avut publicaţiile respective. În fine, cred că merită să fac o scurtă recapitulare a informaţiilor, mai pe scurt.

Mărcile poştei locale sunt catalogate de Michel la "coada" capitolului rezervat Turciei. În acest catalog există trei emisiuni mari şi late:
- emisiunea 1866 - impresiune circulară cu inscripţia "FRANCO" în centru, în albastru pe hârtie roşie şi în roşu pe hârtie albastră (modelul este "fără vapor", voi reveni asupra problemei ceva mai jos);
- emisiunea 1870 - un dreptunghi orizontal cu un oval în centru, conţinând ca motiv o corabie; trei valori nominale diferite: ½ piaştri verde, 1 piastru roşu, respectiv 2 piaştri albastru;
- emisiunea 1870-1872: cadru dreptunghiular orizontal cu un steag în centru, o bandă deasupra (cu textul "D. & B. S.L.S." iar dedesubt textul "Journal Stamp"; există patru variante, două puse în circulaţie în 1870 şi două în 1872.
Toate mărcile au cote bunicele, cele obliterate fiind ceva mai scumpe decât cele neuzate.

Imagini cu mărcile primei emisiuni pot fi vizualizate aici. Există două categorii de "ştempluri": fără corabie în partea superioară, respectiv cu profilul unei corăbii sus. Piesele din a doua categorie nu sunt catalogate de Michel.
Imagini cu cele trei valori ale celei de-a doua emisiuni găsiţi aici, iar cu valorile celei de-a treia emisiuni, aici.

Prima problemă la care te poţi gândi când vezi "ştemplurile" primei emisiuni este existenţa unor diferenţe sesizabile între diferitele combinaţii, precum şi numărul acestor combinaţii (mai mare decât cele catalogate în Michel). Revin mai jos asupra subiectului. Întrebarea care se pune este cum îţi poţi da seama care sunt mărcile originale (deoarece prin desenul extrem de simplu, cu tehnologia de astăzi te poţi pomeni cu o droaie de făcături, că tot e la modă...). Bineînţeles că cea mai sigură metodă este să iei drept model mărcile aflate pe corespondenţe întregi, care au fost expertizate de nume cunoscute.

Problema este însă că piesele întregi sunt extrem, extrem de rare. Făcând oleacă săpături prin arhiva mea foto, am dat de două piese oferite la licitaţia din octombrie 2007 a casei elveţiene David Feldman. Vă prezint mai jos piesele, cu descrierile făcute de casa elveţiană în catalogul licitaţiei.

Thomas. B. Morton & Co. - The Finer of Two Known 2nd Issue Covers
1870 Folded letter from Varna to Istanbul, posted at the Lloyd Agency (blue LLOYD AGENZIA / VARNA / 20.1 cds), then because Lloyd ships called only weekly, given to T.B. MORTON & CO. and franked with their 1866 primitive red circular “seal” FRANCO issue (40pa), with ms“20” (soldi) postage due assessed by Lloyd Agency in Istanbul. Only two covers known with this issue (the other a part cover from the Steindler collection), this being the UNIQUE example of the red frank. Outstanding Austrian Levant rarity
Estimate € 20’000 - 30’000

Thomas B. Morton & Co. - Unique 3rd Issue Cover with Both Values
1871-2 (ca) Envelope from Istanbul to Kustendjie with Morton 1870-2 ½pi green & 1pi red neatly tied by small oval negative script “PP” hs. An important showpiece and the ONLY COVER KNOWN with both values. Provenance: Ex Steindler (1972, lot 499); illustrated by Ringström & Tester (Pt. 2, p. 111)
Estimate € 15’000 - 20’000

Cred că citind descrierile celor două piese, realizaţi cam în ce clasă se încadrează piesele întregi francate cu mărcile acestei poşte locale maritime.

Referitor la emisiunile companiei Morton, într-o altă sursă disponibilă pe internet se face următoarea clasificare.

Prima emisiune (1869, şi nu 1866 cum spune Michel-ul) este prezentată cu varianta "cu corabie" deasupra cuvântului "FRANCO". Culoarea hârtiei indica destinaţia către care erau folosite "mărcile": hârtie magenta pentru corespondenţele destinate porturilor Galaţi şi Tulcea, respectiv verde albăstruie pentru Brăila. Culoarea tuşului aplicat indica contravaloarea mărcii: albastru pentru ½ piastru, respectiv roşu pentru 1 piastru.
Cele două variante au fost puse în circulaţie astfel: iniţial (în prima jumătate a anului 1869) a fost folosită varianta "fără corabie", iar din iulie 1869, cea din imagine, "cu corabie".

Emisiunea a doua (1870-1871) a fost realizată în litografie, trei valori (conform descrierii de la începutul articolului). Iniţialele din partea inferioară semnifică "Danube and Black Sea Line of Steamers".

Emisiunea a treia are un desen mai simplu, litografiate în coli de 72 mărci. Există dantelate şi nedantelate.

La o altă licitaţie David Feldman (aprilie 2008) a fost oferită o piesă aparţinând primei emisiuni, care are o culoare de hârtie necatalogată de sursele citate. Are însă o ştampilă aparţinând companiei Morton, aplicată cu tuş roşu.

David Feldman a oferit piesa la un preţ de 180 euro.

Voi continua articolul în cursul zilei de mâine, pentru că acum sunt rupt...
Noapte bună!