Cartea poştală (făcând abstracţie de locul de expediere) este una obişnuită, utilizată pentru corespondenţa simplă în Regat. Ea a fost însă în cazul de faţă expediată de o persoană aflată în Lagărul de Ofiţeri Prizonieri din Craiova, aşa cum atestă ştampila circulară cu stema regatului, vizibilă pe faţă. Data expediarii (scrisă de expeditor cu creionul pe verso, sub textul mesajului) este 16 iulie 1919. Cartea poştală a fost obliterată de oficiul poştal Craiova abia pe 23 iulie, fiind trimisă în Ungaria, la Debreţin.
Lângă ştampila rotundă cu stema se află şi o ştampilă dreptunghiulară în cadru dreptunghiular, "Libera Expediere" (dublată de semnătura cu cerneală a oficialului). Ştampila de sosire se vede doar cu ceva greutate, suprapunându-se aproape perfect cu ştampila circulară cu stemă a lagărului. Se văd slab primele două litere ("DE..."), iar data este ilizibilă.
Piesa a realizat la vânzare 161 dolari după 8 biduri.
Cred că era un ofiţer german sau, mai plauzibil, austriac, rudă sau prieten cu destinatarii din Debreţin care locuiau cred că central, într-o piaţă (= tér).Adresarea este în termeni foarte apropiaţi.Textul este scris la repezeală, poate pe genunchi :
RăspundețiȘtergereDragă ...(?) şi Dani !
Sunt sănătos, mă simt destul de bine.Chiar n-am nevoie de nimic.Nu trimiteţi nimic.Nu am primit de la tine nicio carte poştală.Acasă pot scrie de două ori pe săptămână.Nu mai am nevoie de locuinţa mea.Multe sărutări.
Craiova, 1919.07.16 Zeno
Concluzia mea este că românii s-au purtat bine cu prizonierii armatelor străine aflaţi în lagăre la noi.A se vedea şi regimul aplicat aviatorilor anglo-americani din tabăra de la Timişul de Jos în WW2...
Mulţumesc frumos pentru completare.
ȘtergereDespre regimul prizonierilor străini din lagărele româneşti s-a scris, măcar de-ar fi existat o oarecare reciprocitate în ceea ce priveşte prizonierii români.
Armata română s-a purtat demn şi nu şi-a înjosit adversarii, pe parcursul primei conflagraţii mondiale.