Ultima oră: Contractele încheiate de Poştă, luate la puricat

Conform unui comunicat al CN Poşta Română, aceasta a decis demararea unui control intern de fond şi evaluarea tuturor contractelor încheiate atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi a sucursalelor pe segmentul de venituri şi cheltuieli. Constatările reieşite în urma acestui control vor face obiectul unui plan de măsuri pentru remedierea oricăror deficienţe identificate.

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, declarase încă din decembrie 2010 că, la iniţiativa ministerului, toate contractele mari încheiate de Poşta Română vor fi renegociate, pe fondul crizei economice.

Discuţii cu reprezentanţii FMI şi CE referitoare la companiile de stat aflate sub monitorizare

Cele 18 companii de stat prevăzute îin memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) vor trebui să predea până la finalul lunii rapoarte privind activitatea la ministerele de care aparţin, urmând ca autorităţile să decidă, după discuţii cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE), care vor fi restructurate, privatizate sau închise, precizează Antena 3, citată de Fin.ro.

"Până la sfârşitul acestei luni, cele 18 companii trebuiau să raporteze, nouă companii la Ministerul Transporturilor, opt la Ministerul Economiei şi Compania Naţională Poşta Română la Ministerul Comunicaţiilor. A existat o analiză comună cu experţii de la Fond şi Comisia Europeană şi cu directorii companiilor respective. Ministerele vor prezenta programele de restructurare şi împreună cu FMI şi Comisia vom stabili ce vom face cu fiecare companie", a explicat ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

Ultima oră: Poşta îşi extinde obiectul de activitate secundar

Poşta Română şi-a extins obiectul de activitate secundar, urmând să ofere asistenţă în brokeraj de asigurari, potrivit unei hotărâri adoptate pe 7 aprilie 2011 de acţionarii companiei, respectiv Ministerul Comunicaţiilor (75%) şi Fondul Proprietatea (25%) şi publicate vineri, 29 aprilie a.c. în Monitorul Oficial. De altfel, Daniel Neagoe, directorul general al Poştei Române a declarat recent că în strategia de restructurare a societăţii este prevăzută introducerea produselor de asigurări, care vor fi vândute prin reţeaua şi salariatii CNPR, pe baza unor parteneriate, menţionează HotNews.

În această săptămână, directorul general al Poştei Române, Daniel Neagoe, a declarat că în acest an procesul de reorganizare a activităţii companiei va continua prin comasarea unor subunităţi poştale, ceea ce va atrage o reducere a numărului de personal.

Să fie de vină oare numai priceperea?

Promiteam aseară că fac astăzi câteva exemplificări de piese întâlnite pe portalul românesc Okazii.ro. Conform obiceiului încetăţenit deja, responsabilitatea listării, precum şi a acurateţii informaţiilor prezentate la fiecare licitaţie/vânzare nu revine gazdei (în speţă proprietarului şi/sau webmasterilor portalului), ci celor care fac aceste listări, adică a proprietarilor pieselor oferite. Trebuie să precizez că am selectat piesele prezentate mai jos într-o singură zi (alaltăieri), dar "obiceiul" prezentării în oferte a unor astfel de specimene este destul de vechi (durează de ani de zile). Să vedem, pe scurt, despre ce este vorba.

"antikvest" - fals grosolan al mărcii de 15 bani 1869, oferit pentru 55 RON.

"pamant-luna" - oferă două piese care nu sunt falsuri. Sunt pur şi simplu decupaje din benzi de ziare, acest lucru fiind uşor de observat după hârtia cu scame, caracteristică acestor întreguri poştale. Ei bine, "lunatecul" nostru s-ar putea încadra foarte bine în acea menţionare din Codul penal referitoare la înşelăciune (citiţi articolul meu de aici), deoarece una din piese o prezintă drept "eroare nedantelată", cealaltă fiind... "eseu circulat". Iar pentru aceste găselniţe vrea 800, respectiv 900 RON! De-a dreptul ridicol, dar... dacă este totuşi vreun neiniţiat care îi pică în plasă?

Iar o găselniţă numai bună de povestit nepoţilor: un fals al mărcii de 81 parale care este vândut ca... fals, dar cu certificat! Aşa da, nenicule! Nu ştiu dacă actualul vânzător - este vorba de "sammler81" - este şi cel care şi-a prezentat piesa spre expertizare, dar domnii care s-au ocupat de această operaţiune bag mâna în foc că nu au făcut-o pe gratis, ci contra unui procent din valoarea de catalog a piesei pentru care s-a solicitat expertizarea.

Bineînţeles că domnii experţi nu se apucau ei să dea un verdict aiurea, dar banii au fost încasaţi. Drept pentru care este posibil ca proprietarul nostru să dorească să şi-i recupereze. Drept pentru care oferă spre vânzare falsul "cu certificat" pentru numai... 750 RON!

Urmează o serie de piese prezentate de acelaşi vânzător, care cred că ocupă poziţia de campion la vânzarea de falsuri. Este vorba de "scheleanu". Iată piesele:

- 1867, 2 parale, fals grosolan - 150 RON;

- piesă similară - 155 RON;

- aceeaşi emisiune, 20 parale, fals grosolan - 50 RON;

- 1868, 2 bani, fals grosolan - 95 RON;

- idem, 18 bani, fals grosolan - 200 RON;

- set de trei blocuri de 4, falsuri - 3.600 RON (haida-de!);

- 1870, 3 bani, fals grosolan - 70 RON.

Această piesă era oferită de "vest123", 2 bani 1868, pentru 55 RON, dar este fals grosolan (nu ştiu dacă aceasta este culoarea adevărată a falsului, în mod clar cel ce a făcut scanarea şi prelucrarea nu prea are noţiuni despre saturaţia unei imagini digitale).

Puteţi face click pe oricare imagine pentru mărire.

Scopul acestui articol este de a-i pune în gardă pe potenţialii cumpărători de bună credinţă. Cărora doresc să le precizez că vânzătorul unei astfel de piese nu poate (juridic vorbind) invoca nepriceperea sau necunoaşterea (aştept şi alte opinii). Dacă dintre vânzătorii citaţi este vreunul care consideră că i-am "lezat demnitatea", să mă caute.

Trei loturi, doar unul bun

Iată trei loturi pe care le-am remarcat pe eBay, în ultimele trei zile.

Primul este un lot de Cuza 1865, pe care îl revăd pentru a treia sau a patra oară numai pe eBay în ultimele două-trei luni (nu pe acesta, ci cu o componenţă similară). Nu mai pun la socoteală că l-am văzut şi "în carne şi oase" atât la târgurile bucureştene, cât şi la târgul de la Braşov. Se mai întâlneşte şi sub forma unui mic cartonaş, pe care sunt lipite cu şarnieră cele şapte piese (uneori sunt numai şase, sau sunt mai puţine piese de 2 parale şi mai multe din cele de 20 parale). Tiparul este grosolan imitat (click pe imagine pentru mărire), iar hârtia (se vede "din avion") este de o calitate mult inferioară faţă de cea a originalelor. Părerea mea este că imitaţiile sunt de dată destul de recentă, deoarece prea au apărut multe în ultima perioadă. Lotul de faţă a fost achiziţionat cu 34 dolari SUA, după 21 de biduri! Mi se pare cam mult 5 dolari pe bucată pentru un fals grosolan, dar... ştiţi cum e vorba: clientul nostru - stăpânul nostru! Halal!...

Scrisorica aceasta mi s-a părut că are ceva în neregulă. Atenţia nu mi-a fost atrasă prima dată de această piesă în mod special, ci de alte piese bulgăreşti cu francaturi interesante "Leul mare" şi "Leul mic" oferite de acelaşi vânzător: într-un timp relativ scurt, a "scos" la vânzare mai multe piese de nevăzut până acum doi ani prin licitaţiile mari, dară-mi-te pe eBay?! La piesa de faţă, mi s-a părut suspectă, la prima "privire", culoarea identică a ştampilelor "stea" bulgăreşti cu cea de sosire, Câmpina. Uitându-mă mai atent la ultima, am observat lipsa căciuliţei de pe "Â". Verificaţi şi dvs. în propriile colecţii (mai cu seamă pe mărci "Perle") şi comentaţi dacă găsiţi vreo ştampilă de "Câmpina identică". Verificaţi şi tipurile caracterelor din dată. Deocamdată nu dau numele vânzătorului (adică indicativul său), pentru că vreau să mă sfătuiesc cu doi colegi de la sud de Dunăre.

Aceasta este o piesă chiar interesantă, mai greu de văzut. Este expediată în octombrie 1941 din Timişoara, la Los Angeles, SUA. Cenzurată înainte de a părăsi ţara. La destinaţie, este redirecţionată către altă adresă, în aceeaşi metropolă, beneficiind de o francare suplimentară cu o marcă americană. După 6 biduri, piesa a fost achiziţionată cu 52 dolari SUA. Părerea mea este că merita mai mult chiar.

Cum se fură banii într-o bancă

Nu, nu este vorba de un hoţ care "operează" în clădirea unei bănci, ci chiar de angajaţi ai băncii respective. Câteva modalităţi sunt arătate de Dan Popa.

Aşa că n-ar fi rău să vă verificaţi mai des conturile pe care le aveţi, că nu se ştie niciodată... Şi cred că treaba nu este valabilă numai pentru băncile care operează în România (am avut eu o experienţă...).

O nouă găselniţă

Au fost postate pe eBay. Le-am văzut când încă mai era vreo jumătate de oră până când expira termenul şi erau deja 12 biduri, iar preţul trecuse de 20 dolari SUA.

Este drept că în anumite perioade au existat ştampile provizorii porto. Dar nu din acest tip. Şi până astăzi nu a putut nimeni susţine cu vreo probă ideea unor astfel de "supratipare" generate de o aşa-zisă lipsă de mărci taxa de plată la unele oficii, pentru simplul motiv că... nu cred că au existat. În sprijinul afirmaţiei argumentez cu existenţa plicurilor cu francaturi porto în epocă, cam din toate regiunile României Mari, inclusiv Ardeal şi Bucovina. Apoi, se întâlnesc relativ frecvent mărci taxa de plată, taxa de plată-asistenţa socială, dar şi timbre de asistenţă socială cu ştampile "vechi" din Ardeal şi Bucovina (maghiare, respectiv austriace) preluate (cu sau fără modificări) de administraţia poştală românească. Aşa că...

Două "degetare"

Pe 4 mai este programată o (nouă) licitaţie la Sandafayre (de fapt, vânzare online; bilunară). Nimic deosebit de discutat (în afara preţurilor cam piperate), cu excepţia a două "degetare" pe mărci "Bucureşti".

Un degetar mai centrat decât acesta... Mda, o piesă care "arată bine".

A doua piesă care mi-a captat atenţia. Dar la această pereche mai este ceva, în afara ştampilei. Nu ştiu dacă este de la marcă sau, poate de la poşeta în care a fost scanată de britanici: la marca superioară se vede o zgârietură albă, oblică, chiar peste creştetul efigiei. Deşi mi-au trecut prin mână multe mărci de 10 bani Bucureşti I, nu am întâlnit o astfel de varietate.

Licitaţii din timpul Primului Război Mondial

Tot frunzărind colecţii de vechi periodice, am dat peste două însemnări în "The American Philatelist". Prima (vol. XXX, nr. 5/1 decembrie 1916, pag. 55) face referire la o licitaţie desfăşurată la Viena între 29 şi 31 mai 1916, cu ocazia căreia a fost "desfăcută" o veche colecţie, începută în 1860. Ştirea a fost preluată după periodicul suedez Svensk Filatelistik Tidskrift. La licitaţie au fost prezentate mai multe rarităţi mondiale (şi atunci erau la fel de rare). Iată o scurtă listă a celor mai reprezentative piese (sunt date preţurile de plecare şi realizările pentru fiecare, în coroane austriace):
- Toscana 1860, 3 Lire - 2000/5280;
- Saxonia 1850, 3 Pfg. - 750/2255;
- Elveţia 1850, Geneva dublă - 850/2420;
- Spania 1851, 2 Reali - 550/1540;
- Franţa 1849, 1 Fr. vermilion - 375/1001;
- Neapole 1860, Trinacria - 400/1155;
- Suedia 1877, eroarea 20/Tretio - 300/1012;
- Moldova 1858, 27 parale - 900/2035;
- Idem, 54 parale - 500/1265;
- Idem, 108 parale - 1000/2530.
Din păcate, nu se dau şi detalii referitoare la starea pieselor (neuzate sau ştampilate).

A doua notă este din acelaşi periodic (vol. XXX, nr.18/15 iunie 1917), referindu-se la o licitaţie desfăşurată la Paris (16-19 aprilie 1917) la care au fost prezentate nu mai puţin de 1.150 loturi diferite. Printre acestea, editorul american a remarcat trei piese româneşti pentru care indică şi preţul de adjudecare în franci francezi:
- 1858, 27 parale obliterat, defect - 1095 franci;
- 1858, 81 parale obliterat - 2200 franci (chiar sunt curios despre ce piesă dintre cele cunoscute astăzi este vorba);
- 1872, 50 bani "Barbă" în pereche obliterată - 253 franci.

Realizările la cele două licitaţii amintite au luat oarecum prin surprindere pe comentatorii americani, care nu se aşteptau ca în plin război, când multă lume avea cu totul alte griji, să fie atâtea persoane interesate de licitaţiile de mărci poştale şi, mai ales, persoane dispuse să plătească sumele arătate mai sus.

Să vedem ce facem cu catalogul!..

Cititorii care au urmărit blogul de la început cred că au reţinut unul din scopurile mele: acela de a forma un colectiv capabil să elaboreze un potenţial catalog al mărcilor româneşti, de care piaţa are mare, mare nevoie. Problema este însă că  până acum nu prea am văzut să "mişte" cineva (din păcate)...

Oricum, trei persoane există deja (munceau pentru acest obiectiv chiar înainte de a lansa eu blogul). Din multiple motive nu pot să dau nume. În plus, am adresat deja încă două invitaţii, care se pare că au rămas în coadă de peşte (drept este că încă nu am insistat şi nici nu am făcut public stadiul proiectului).

Sunt cel puţin trei probleme pe care doresc să le pun în discuţie publică (ceilalţi participanţi la proiect s-au opus, dar eu cred că este mai bine aşa).

1. Care este moneda în care vor fi exprimate cotele?

Ştirile financiare de zi cu zi ne inundă şi nu pot să merg orbeşte. Ultimul comunicat al Eurostat exprimă îndoieli asupra acurateţii datelor statistice trimise de oficialităţile române. După publicarea buletinului a venit urmarea, destul de repede: s-ar putea ca România să adopte cu ceva întârziere moneda euro. Noi ce facem? Rămânem de căruţă? Mergem pe leii româneşti? Sincer să fiu, în starea actuală a economiei noastre nu mi se pare o idee prea fericită. Pe de altă parte, predicţiile pe termen mediu atât pentru euro, cât şi pentru dolarul american nu sunt nici ele mai încurajatoare. De doi ani tiparniţa de bani din State a mers continuu şi, în ciuda acestui lucru, inflaţia nu îşi face simţită prezenţa (mai corect, la ratele apropiate de realitate). Deficitul SUA se apropie rapid de valoarea totală a PIB-ului şi, colac peste pupăză, China şi-a exprimat dorinţa de a "scăpa" de circa două trimi din rezervele sale valutare, care sunt cu precădere în dolari americani.
Să nu-mi spuneţi că aleg o monedă şi scriu în prefaţă pentru ce curs sunt valabile cotele, pentru că asta este o greşeală de copil de şcoală primară. Odată cu apariţia unor distorsiuni chiar nesemnificative la nivel global, preferinţele cumpărătorilor de schimbă în mod dramatic (sunt destui cei ce au simţit acest lucru chiar pe pielea lor, în ultimii doi ani). Rămâne deci loc de discuţie...

2. Numerotarea

Aici chiar este o problemă. În niciun caz nu se poate utiliza numerotarea adoptată de cataloagele internaţionale (nu din cauza licenţei sau a copyright-ului, ci pentru că sunt fundamental eronate). La noi s-au făcut încercări, cea mai reuşită rămânând cea din CMPR 1974. Dar şi aici este loc de corecţii: trebuie introduse aşa-zisele "emisiuni interzise", neemisele (de ex. Ferdinand - Moscova) trebuie renumerotate, trebuie scoase din numerotare emisiunile care au circulat numai în Transnistria (pentru că sunt doar emisiuni locale, neavând putere de circulaţie pe întregul teritoriu al ţării), trebuie văzut cum se cataloghează şi cum se numerotează coliţele, dar şi mărcile pe care acestea le conţin... etc., etc., etc. Poate că pentru acest subiect ar trebui şi Federaţia să aibă un cuvânt şi să-şi exprime un punct de vedere.

3. Pentru ce sunt stabilite cotele?

După experienţa de astăzi de pe Okazii (citiţi articolul precedent) mi-am întărit convingerea că avem nevoie neapărat de un standard de calitate. Care standard ar trebui, la fel, să fie adoptat ca unul oficial de către a noastră Federaţie. Dar nu e nimeni (oare?) să-l facă! Într-un articol mai vechi am mai amintit acest subiect. S-ar putea să public pe acest blog un proiect, pentru a putea discuta pe el cât mai mulţi colecţionari. Aştept păreri (aş prefera să fie şi argumentate).

4. Avem multe pete albe

Pentru constanţă şi aplicarea unor principii minimale, toate emisiunile trebuie să beneficieze de un tratament similar. Nu se poate detalia foarte mult la o perioadă, lăsându-se altă perioadă doar la o formă sumară. Ei bine, plecând de la general la particular, munca de catalogare seamănă cu construirea unui tabel imens, care ulterior trebuie completat cu informaţii. Care informaţii lipsesc de multe ori, din cauza dezinteresului colecţionarilor, ce să o mai lungim... Dacă facem catalogarea dantelurilor la Perle, Vulturi sau Spic de grâu, trebuie să o facem şi la uzualele Mihai Copil sau la uzualele cu Oameni ai muncii din 1955. Dacă facem catalogarea poziţiilor de filigran la PR-uri, apoi trebuie să o facem şi la filigranele CC, PTT, RPR... Şi sunt multe, multe astfel de situaţii, de care cei mai mulţi "specialişti" nu au nici cea mai mică idee, dar nici pricepere.
Toată lumea vrea un catalog bun, dar nimeni nu se uită la propriile clasoare. Chiar şi în Michel există de zeci de ani informaţii eronate, pe care nu le-a observat nimeni. Nu mai vorbesc de multe varietăţi care, pur şi simplu, sar în ochi atunci când pui 20 de mărci identice una lângă alta. Dar nu le-a semnalat nimeni, în ciuda faptului că emisiunea respectivă a făcut centenarul!...
Legat de această problemă, voi publica pe blog, în perioada următoare (sau voi indica linkuri de descărcare) nişte "fişe de lucru" (le-am denumit pe loc, generic), pentru că sunt conştient că se pot colecta destule informaţii chiar de la colecţionari, dar nu prea ştiu unde să caute...

Sper să primesc un oarecare feed-back la problemele de mai sus. Am de gând să lansez periodic întrebări foarte "la obiect". Cei mai pricepuţi îşi vor da repede seama unde bat, iar atunci vor avea de câştigat. Sper şi cred că sunt bine înţeles...

Ce mai este pe piaţa românească?

Mai devreme am fost nevoit să accesez echivalentul românesc al eBay-ului, portalul Okazii.ro. Pentru că un cunoscut din străinătate dorea cu orice chip câteva piese pe care le văzuse acolo şi avea nevoie de ajutorul meu. Zis şi făcut, găsesc piesele, le cumpăr, iau legătura cu proprietarii şi aranjăm transferul pieselor şi plata (din fericire pentru mine, ne cunoşteam).

Pentru că tot navigam acolo, mi-am zis să-mi mai arunc un ochi, să vedem ce se mai găseşte... (o scurtă explicaţie: după multiple experienţe neplăcute, este un loc pe care îl ocolesc de vreo trei ani). Senzaţia pe care o aveam în momentul accesării portalului (în definitiv, prorpietarii asigură doar "infrastructura", nerăspunzând şi de ce se oferă pe-acolo) mi s-a accentuat imediat. Vă spun pe scurt şi de ce:

- sunt falsuri la greu, doar câteva descrise ca atare de vânzători;
- nivelul preţurilor parcă este din altă lume; chiar am pretenţia că nu sunt rupt de realitate, pentru că fac mereu achiziţii, dar şi schimburi destul de numeroase, de la/cu colecţionari din mai multe ţări, dar şi români; mai mult, nu prea au fost târguri mai importante (pe-afară, nu la noi) la care să nu fi fost prezent; nu mai vorbesc de "plimbările" pe care le fac de mai multe ori pe an pe la diverse licitaţii; vizionând piesele oferite pe Okazii am sentimentul că proprietarii cam doresc să-şi înşele în cel mai neaoş mod potenţialii cumpărători;
- sunt oferite multe, multe gunoaie, în sensul propriu; or fi ele piese cu cotă în cataloage (sau, cel mai adesea, în caricatura aceea de LP - ştiţi de care vorbesc, cred), dar acele cote nu sunt pentru rupturi, piese tăiate, subţiate, ci pentru piese cu un minim standard de calitate (în LP nu se specifică, dar în cataloagele internaţionale - DA!).

Cred că am să încep să dau şi exemple, cât de curând, cu nominalizarea (fără supărare!) împricinaţilor.

Mai cred că merită să dau un scurt extras din Codul penal (publicat în Monitorul Oficial, partea I-a, nr. 510/24 iulie 2009):

Art. 244. - (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

.....

Art. 248. - Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. (...) şi art. 244-247 se pedepseşte.

Sandafayre - mâine, plus falsuri pe eBay şi semnalări în literatură

Pomenisem în articolul anterior de licitaţia de mâine de la Sandafayre. Nu sunt piese deosebite, dar câteva care să merite o scurtă discuţie, tot sunt. Din păcate, preţurile sunt cu mult peste nivelul pieţei, casa britanică comportându-se în fapt ca un detailist, nicidecum ca o casă de licitaţii care vrea să-şi vândă piesele. Aceasta însă semnifică un lucru: casa nu "trăieşte" din consignaţie, ci din vânzările propriului fond de marfă. Pe care probabil că l-a achiziţionat în loturi mari, dar îl desface ori pe piese individuale, ori în loturi mici.

La emisiunile Paris-Bucureşti am remarcat câteva piese. În primul rând, câte un unicat din cele două erori de culoare, dar... reimpresiuni (menţionate ca atare):

Săptămâna trecută remarcasem pe eBay (oare pentru a câta oară?) eroarea albastră, dar pare-se că este vorba doar de un fals chimic, deoarece nuanţa hârtiei "bate" uşor în bleu pal:

Ceea ce mă frapase iniţial la această piesă este lipsa semnului caracteristic al clişeului, chiar fals chimic fiind (prima haşură verticală din dreapta, la "triunghiul" drept superior ar fi trebuit să se termine, la partea inferioară, cu un "cârlig"). Am crezut că am de-a face cu un fals integral, apoi (având la îndemână imaginile reimpresiunilor de la Sandafayre) mi-am dat seama că este doar o excepţie de la regulă (care nu este prea des întâlnită, fiindcă tot veni vorba). Cum se recunoaşte un astfel de fals chimic? Foarte uşor: luaţi piesa în cauză şi aşezaţi-o cu spatele în sus, la lumină bună, dacă este lumină naturală este bine; apoi luaţi o marcă de 10 bani albastră "normală" (Bucureşti I) şi una de 5 bani verde (Bucureşti II) şi aşezaţi-le alături, în aceeaşi poziţie. Apoi comparaţi culoarea hârtiei. Dacă seamănă cu cea a mărcii de 5 bani verde, este clar falsă. Acelaşi lucru l-au remarcat americanii, încă de pe timpul Primului Război Mondial. Iată un scurt articol în acest sens, publicat în "The American Philatelist", vol. 29, nr. 20/1916 (English required):

Fără cuvinte deci...

Alte piese la Sandafayre: două blocuri de 50 Bani (unul Paris, celălalt Bucureşti II), primul cu ştampilă de complezenţă (marca a fost anulată în coală după scoaterea din circulaţie, scrie în literatură), al doilea cu ştampilă obişnuită, circulat poştal.

La aceeaşi licitaţie se propune şi un lot de ştampile la postclasice (despre preţ nu vă spun...; click pe imagine pentru mărire):

Pe lângă cele câteva "degetare" (unele chiar frumoase), am remarcat o ştampilă deosebit de rară: Biuroul Ambulant Dunărean No.1 (a doua marcă de sus în jos, prima coloană). Chiar aşa, incompletă, este foarte rară. Este datată în 1884 şi prezintă caracteristica deja cunoscută - data inversată.

Dacă are cineva întrebări/sugestii/reclamaţii... Heeei! Unde vă treziţi?

Aventuri cu... "Barbă" litografiate

Ieri, la interval scurt de timp m-am uitat pe pagina casei de licitaţii Sandafayre, dar şi pe eBay. La britanici, la licitaţia programată pentru mâine remarcasem un unicat ştampilat de 10 Bani "barbă" tipar defectuos, într-o frumoasă nuanţă albastru verzui:

Nu este o piesă prea comună, păcat însă că data din ştampilă ("degetar" Bucuresti) este incompletă. La doar câteva zeci de minute "comut" pe eBay, unde-mi sare în ochi un alt unicat obliterat de 10 Bani:

Pentru această piesă s-au "bătut" 8 bidderi, preţul de adjudecare fiind de 28 dolari SUA. Dar parcă ceva nu se leagă la marca aceasta. Ştampila, la prima vedere, pare bună. După nuanţă, pare impresiunea defectuoasă, din 1872. Dar nu poate fi, deoarece efigie pare centrată în medalion (comparaţi cu piesa precedentă, unde se vede clar descentrarea spre dreapta a efigiei). Pe de altă parte, între cartuşul stâng al valorii nominale şi cartuşul inscripţiei "BANI" cadrele verticale sunt dublate, ca la emisiunea provizorie cu tiparul defectuos (comparaţi cu prima piesă).

Am început să caut o altă marcă de 10 Bani din 1871, cu ştampilă Galaţi. Faceţi comparaţia între elementele descrise mai sus, la aceste trei piese:

Mi-aduc aminte ce spunea, duminica, la cercul de la "11 Iunie" răposatul Wili Nathanson (Dumnezeu Să-l ierte) despre litografiatele "cu barbă": «Nu ştii dacă-i bună? Uită-te la ochi!», zicea el. Faceţi şi dvs. comparaţia între a doua şi a treia piesă. Totuşi, ce-i cu ştampila aceasta de Galaţi? Să mai căutăm prin arhivă! Dau peste cele două perechi de mai jos:

Cele două piese au fost oferite tot pe eBay, mai demult, dar nu mai reţin din păcate vânzătorul. Ambele au ştampilă Galaţi "mică". Şi ambele au aceeaşi dată: 8 NOV 72. Acum uitaţi-vă la data ştampilei de pe a doua piesă. Este lumea foarte mică, sau ne lovim din nou de o situaţie...

Mă convinge cineva care este soluţia corectă?

Software: Quark anunţă disponibilitatea versiunii 9 a XPress

Quark XPress 9 este gândit pentru a veni în spijinul designerilor, care pot crea, începând cu această versiune, conţinut digital ce poate fi publicat pe orice dispozitiv digital de genul e-readerelor, telefoanelor mobile şi tabletelor, fără a fi necesară scrierea niciunei linii de cod. Plecând de la un layout clasic, acum este posibilă publicarea în formate diverse, pentru iPad sau pentru readere Blio.

Noua versiune include o opţiune de export în popularul format ePub, standardul deschis adoptat de International Digital Publishing Forum (IDPF). Creatorii de conţinut pot publica acum conţinut digital, pe care îl pot comercializa online ca aplicaţii Apple iBook sau pentru readerele Nook de la Barnes and Noble şi Kindle de la Amazon.

Readerul Blio este o aplicaţie gratuită, multiplatformă, care poate rula pe o multitudine de dispozitive şi cu ajutorul căreia se pot vizualiza lucrările în format electronic, în culori, în mod similar celor tipărite. Pentru Windows, readerul poate fi descărcat de la adresa www.blio.com, dar el este preinstalat pe o multitudine de dispozitive care rulează Android. În curând, suportul va fi extins inclusiv pentru sistemul de operare MacOS de la Apple, dar şi pentru iOS al aceluiaşi producător.

Quark a anunţat deja că în următoarele 90 de zile va face disponibil un update gratuit al programului XPress, care va include aşa-numitul App Studio. Cu ajutorul acestuia, designerii vor beneficia de un mediu dedicat cu care vor putea crea conţinut pentru iPad-ul celor de la Apple şi care va face posibilă distribuirea aplicaţiilor prin intermediul  Apple App Store.

Deocamdată piaţa românească nu oferă (încă) noua versiune, dar cei interesaţi pot urmări magazinul online al celor de la GeCad, la www.gecadshop.ro.

Se închide ultima fabrică de maşini de scris

O ştire postată pe Gizmodo anunţă hotărârea celor de la Godrej and Boyce din Mumbai (ultima fabrică de maşini de scis, se pare) de a trage obloanele afacerii care, iată, îşi vede sfârşitul...

Îmi aduc aminte de vechea mea maşină de scris, achiziţionată pe la sfârşitul anilor '70 cu ceva eforturi financiare (am cumpărat-o în rate, de la un particular, căci nu se găseau în magazine). Atunci am aflat şi că trebuia să mă duc la "Miliţie" ca să o declar şi să le dau un specimen "bătut" cu ea. Dar nu m-am dus. Fostul proprietar era un om de încredere, am mers pe mâna lui. Şi am avut dreptate, nu am fost "dat în gât" şi (trebuie să le mulţumesc acum) nici vecinii din vechiul bloc din centru nu m-au "cântat" (că se auzea cam totul prin pereţii destul de groşi, dar fără nicio izolaţie fonică). Prin '93 am înlocuit-o definitiv cu un PC cumpărat cu banii jos (la cât am dat pe el atunci, acum mi-aş fi cumpărat vreo trei!). Toţi vecinii ştiau că sunt acasă, după zgomotul strident scos de imprimanta cu ace.

Ce vremuri, dom'le, ce vremuri...

Precizări de la ANAF: Toate persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice sunt impozabile în scop de TVA

Persoanele fizice care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati (ex. activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, sunt persoane impozabile în scopul TVA, se arată într-un comunicat de presă emis de ANAF.

De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Persoanele impozabile care au sediul activităţii în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe, după cum urmează:

a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire de 119.000 lei sau dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioara plafonului de scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxa;
b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire de 119.000 lei, în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit acest plafon;
c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire de 119.000 lei, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
d) dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, cum ar fi: arendarea, concesionarea, închirierea şi leasing-ul de bunuri imobile şi livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri (cu excepţiile prevăzute de lege).

Astfel, persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită activităţi încadrate la profesii libere, vor completa şi depune la organele fiscale formularul 070 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere".

Persoanele fizice române, altele decât cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită activităţi încadrate la profesii libere, vor completa şi depune la organele fiscale formularul 020 "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române".

ATENŢIE: În situaţia în care o persoană este obligată să se înregistreze în scop de TVA şi nu solicită înregistrarea, organele fiscale vor înregistra persoana respectivă din oficiu şi vor declanşa inspecţia fiscală pentru determinarea situaţiei fiscale a contribuabilului.

Declaraţiile mai sus menţionate se depun direct sau prin împuternicit/reprezentant fiscal, la registratura organului fiscal competent sau la poştă, prin scrisoare recomandată.

Din nou despre politizarea Poştei

Pe 18 aprilie scriam (vezi aici) despre un nou scandal generat la Poştă de o licitaţie care, potrivit ziariştilor de la Jurnalul, pare a fi fost trucată. La câteva zile, conducerea companiei a dat publicităţii un comunicat, prin care a dezminţit cele afirmate în ancheta publicată de Jurnalul.

Astăzi, ziariştii de la Jurnalul revin cu o continuare a anchetei începute cu o săptămână în urmă, descriindu-ne pe scurt cine sunt personajele aflate la conducerea companiei naţionale şi aducând noi argumente în sprijinul afirmaţiilor iniţiale referitoare la licitaţia organizată pentru achiziţionarea de servicii medicale.

Practic, ceea ce prezintă ancheta celor de la Jurnalul nu este o noutate. Cunoscuţii mei au avut în timp, datorită specificului pasiunii, legături şi contacte cu diverse persoane aflate în funcţii de conducere în cadrul Poştei. Sunt destui cei care ştiu cam cu ce se ocupă de fapt mai marii între "poştaşi" (ghilimelele îşi au rostul, pentru că aceşti indivizi sunt la fel de poştaşi ca şi dumneavoastră, stimaţi cititori). Chiar nu m-aş mira deloc ca dintre dumneavoastră să fie destui care să ştie mai multe despre activitatea de poştă decât aceşti indivizi, cocoţaţi în funcţiile de conducere pe seama "sprijinului politic". Indivizi care nu au nici în clin, nici în mânecă cu activitatea pe care o conduc.

Ancheta publicată astăzi ridică (pentru a câta oară oare) problema publicării declaraţiilor de avere şi de interese. Aflăm chiar că un personaj dintre cei cocoţaţi în funcţii de conducere la Poştă este "beneficiarul" unei hotărâri definitive ce vizează incompatibilitatea activităţii "private" cu postul în care a fost plasat. Dar ce contează?... Mergem înainte... Iar cei ce sunt puşi să controleze modul în care aceşti indivizi "împart" banii statului se fac că nu văd, în timp ce şi ei, la rândul lor, beneficiază de salarii grase plătite... tot din banii statului. Indivizi precum cei de la Curtea de Conturi, despre care am scris şi eu.

Partea proastă pentru noi, colecţionarii, este că nişte indivizi oarecare, fără niciun fel de merite (în afara celor "de partid") ajung să dirijeze şi bugetul nostru.

Chiar aşa, cine îl mai contrazice astăzi pe "oracolul din Dămăroaia"?

Era să-mi rămână mielul în gât...

Ieri, după masa mai mult sau mai puţin festivă cu familia, conform tradiţiei (ceea ce sper că vi s-a întâmplat şi dvs.), mi-am mai aruncat un ochi pe eBay.

Mai să mă apuce tusea, când am văzut o "nouă" emisiune aşa-zisă locală, de la Oradea.

"Producţia" aparţine personajului gol-dmark987, care s-a gândit să-şi mai rotunjească puţin bugetul cu ocazia sărbătorilor.

Referitor la emisiunile locale, vă recomand să nu luaţi în serios nicio "apariţie" sau semnalare" care este necatalogată de cele două lucrări româneşti tradiţionale: catalogul din 1974 (autori: Kiriac Dragomir şi Aurel Surpăţeanu), respectiv cel din 1984 (autor: Corneliu Spineanu).

Vom putea oare consulta online arhivele?

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a semnat, pe data de 21 aprilie a.c., alături de ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, un contract de finanţare din fonduri structurale pentru proiectul "Sistem Informatic Integrat pentru Gestiunea Serviciilor oferite Clienţilor Arhivelor Naţionale", se arată într-un comunicat de presă.
Valoarea totală a proiectului este de 26.658.760,00 lei, din care valoarea nerambursabilă este de 21.474.000,00 lei, perioada de implementare fiind de 15 luni.
Scopul proiectului constă în administrarea centralizată informatizată a serviciilor oferite de Arhivele Naţionale către cetăţeni, cercetători şi instituţii.

Părerea mea personală este că, în spiritul neaoş, românesc, o să mai treacă multă apă pe Dâmboviţa până când cetăţeanul de rând va putea consulta online fondurile arhivelor naţionale. Nu mă gândesc decât la "dările de seamă" ale fostei Direcţii Generale a Poştelor şi Telegrafelor, precum şi la colecţia "Buletinului telegrafo-poştal". Ştiu că există copii în mai multe biblioteci personale (private). Dar ele provin nu de la Arhivele Naţionale, ci din fondurile Bibliotecii Academiei, unde în prezent accesul este aproape interzis, prin tot felul de bariere birocratice. Tot la Academie, în fondurile speciale, se găsesc câteva hărţi ale rutelor poştale existente în secolul 18 în Ardeal. Le-am găsit menţionate în mai multe rânduri în diverse lucrări, dar nu cunosc nicio persoană care poate spune că le-a şi văzut vreodată.

Cât despre arhivele Poştei, la Arhivele Naţionale se (mai) găsesc dosarele până prin 1874. Pentru perioada mai târzie - tăcere totală! Cică s-ar păstra pe undeva pe la Scăieni, în Prahova, dar informaţia nu a putut fi confirmată de niciun oficial de la Poştă. Dar nici infirmată. Pe actualii şefi (numiţi cu precădere după... merite politice) nici măcar nu-i interesează problema.

O licitaţie interesantă

Pe 28 aprilie a.c. se va desfăşura o licitaţie organizată de Rumsey Auctions (daţi de ea via portalul StampCircuit - link în partea dreaptă). Am vizionat acum câteva zile catalogul şi ţin să vă spun că m-a impresionat extrem de plăcut modul de prezentare a pieselor. Nu sunt piese de interes pentru colecţionarii de mărci şi piese România, dar colecţionarii de mărci vechi pot găsi o varietate bogată de piese din alte ţări. M-a impresionat cel mai mult acurateţea şi bogăţia informaţiilor oferite în cadrul descrierii pieselor de istorie poştală (este un lucru asupra căruia am stăruit mereu că trebuie "lucrat" cât mai mult). Colaboratorii mei ştiu acest lucru.

În cadrul licitaţiei se "desfac" câteva colecţii care nu au o valoare foarte mare, dar sunt foarte frumoase. Două dintre aceste colecţii au ca obiect Samoa, respectiv Liberia (incluzând atât piese tradiţionale, erori şi varietăţi, cât şi un număr important de piese de istorie poştală). Eu unul am trimis deja câteva biduri pentru ceva piese din ambele ţări, pe care le voi aşeza fericit în albumul cu vechituri primit de la bunicul meu (bineînţeles, cu condiţia să mai şi câştig!).

Ca să vă "trezesc" apetitul, am păstrat şi câteva imagini.

S-a lansat PostMarket

Începând cu 15 aprilie a.c., Compania Naţională Poşta Română SA a lansat platforma de comerţ electronic PostMarket (www.postmarket.ro).

Pe această platformă sunt comercializate bunuri de larg consum şi cărţi, în baza unor parteneriate încheiate cu SC D-MAIL DIRECT SRL şi Editura NEMIRA.

UPDATE
Nu m-am putut abţine să nu fac un "tur" al magazinului virtual, fiind un cumpărător destul de fidel pentru câteva magazine online. Nu m-am uitat peste titlurile cărţilor oferite de Nemira, dar am căutat printre gadget-uri. Am dat peste trei produse care mi s-au părut interesante şi utile pentru pasiunea noastră.

O lupă cu lanternă,...

... o lupă cu led,...

... şi un scanner portabil, care funcţionează cu baterii şi care salvează imaginile scanate pe un card de memorie (un astfel de dispozitiv mi-am dorit întotdeauna - mai ales când mă aflam pe la ceva licitaţii sau expoziţii, sau poate chiat prin vizită la un alt colecţionar, ce ţinea morţiş să-mi facă sânge rău cu ce mai descoperise el şi eu nu ştiam!...).
Aşa că, dacă doriţi să faceţi un cadou, aveţi un nou magazin virtual.

Paşte fericit!

foto: OpenWalls

"Bărbierul din Sevilla şi-a găsit corespondentul în filatelie"

O mică notă, interesantă şi comică în acelaşi timp, se găseşte în "The London Philatelist", vol. 1/1892, pag. 215:

"La o recentă licitaţie, printre mărcile româneşti «Carol cu barbă» am remarcat o piesă din valoarea mai rară de 50 de bani, albastru şi roşu, care avea o barbă mai neobişnuită. În urma unei examinări mai atente, am constatat că marca era cea din emisiunea precedentă, la care a fost adăugată în mod artistic o «barbă», pentru a-i creşte valoarea. Pentru ingeniozitatea sa, autorul «operei» ar fi meritat o recompensă, de care nu a mai beneficiat însă din cauza curiozităţii noastre".

Într-adevăr, la o astfel de contrafacere nu m-aş fi gândit!

Deţii un iPhone 4? Ai grijă că te urmăreşte!

Media online dedicată telefoanelor mobile, gadgeturilor şi produselor Apple vuieşte în urma unei descoperiri făcute de doi specialişti în securitate: deţinătorilor de iPhone 4 li se înregistrează într-un fişier secret toate locaţiile succesive prin care au trecut proprietarii. Acest lucru este făcut fără ca producătorul să anunţe utilizatorii şi fără ca aceştia să poată opta dacă acţiunea de înregistrare se poate face sau nu. Mai multe detalii (în limba engleză) găsiţi aici.

După celebra frază "emisă" anul trecut de unul din responsabilii de marketing ai companiei Apple, potrivit căruia utilizatorului nu i se cere părerea, pentru că va alege în final ce doreşte producătorul, (plus alte "minunăţii" legate de compatibilitatea făcută praf, dintre unele softuri de productivitate şi sistemul de operare MacOS 10.5 şi 10.6), aceasta este a doua mare gafă, după mine, făcută de "măr". Este şi motivul pentru care, în ultimii trei ani, am privit mereu cu mare rezervă "isteria" provocată de noile produse marca Apple.

UPDATE
Se pare că nu este vorba de iPhone 4, ci de toate dispozitivele pe care rulează iOS 4. Deci şi iPad-urile... Iar datele sunt reţinute şi pe orice dispozitiv (laptop, calculator sau altele) cu care iOS 4 face syncing prin intermediul iTunes.

UPDATE 2
Au început să apară detalii şi pe paginile româneşti de internet. Site-ul go4it.ro publică mai multe detalii, inclusiv un link de unde se poate descărca o aplicaţie cu care se poate citi fişierul incriminat, consolidated.db.


Citez din articolul amintit:
"Deocamdată Apple nu a luat o poziţie oficială în răspuns pentru scandalul creat, în care compania este acuzată de spionarea utilizatorilor. Cert este că sistemul integrat în dispozitivele Apple este o adevărată comoară pentru orice guvern, organizaţie sau corporaţie interesată să obţină informaţii despre obiceiurile utilizatorilor sau o persoană anume.
Absenţa unui mecanism de informare a utilizatorilor cu privire la natura informaţiilor colectate, sau posibilitatea dezactivării acestui sistem nu fac decât să arate o ignoranţă totală pentru dreptul la intimitate al utilizatorilor şi până la urmă constituie un gest de rea voinţă din partea Apple".

UPDATE 3

Gizmondo susţine într-un articol că unul dintre responsabilii de la Apple a declarat că nu a fost în intenţia companiei să utilizeze aceste date. Fişierul incriminat constituie doar un cache utilizat de companiile de telefonie. Păstrarea datelor în respectiva bază de date s-ar datora unui bug (s-a scris codul pentru reţinerea datelor, dar nu s-a scris şi codul de stergere a locaţiilor rămase neutilizate) şi este mai mult decât probabil că această problemă se va rezolva cu ocazia unui update viitor al iOS.

De ce are Poşta pierderi?

Până în anul 2008, compania a avut, an de an, un profit mai mare sau mai mic, în raport de mersul pieţei pe care acţionează ca operator. Dar în 2008 zice-se că s-au încheiat unele contracte care depăşeau puterea financiară a companiei, iar acum încep să se plătească oalele sparte.

Citiţi mai multe în Jurnalul.

Software: PayPal eBay Fee Calculator

Am dat de un progrămel freeware care cred că este foarte util celor ce vând pe eBay şi încasează contravaloarea pieselor utilizând serviciul PayPal. Un mic screenshot s-ar putea să fie mai mult decât edificator (click pe imagine pentru mărire).

Progrămelul poate fi descărcat de pe pagina proiectului, găzduită de SourceForge, aici.

Poşta va disponibiliza 2.500 de salariaţi până la finele anului

Potrivit unei declaraţii a conducerii CN Poşta Română preluate de agenţia NewsIn, conform bugetului aprobat pentru acest an compania va proceda la disponibilizarea a până la 2.500 de salariaţi. În acest moment se poartă discuţii cu sindicatele şi se mizează pe plecări voluntare, pentru care s-au bugetat câte zece salarii compensatorii medii de fiecare persoană (mai precis, pentru 2.480 de disponibilizări). Poşta îşi propune ca la sfârşitul anului să rămână cu numai 32.663 salariaţi.

În anul 2009, compania a înregistrat pierderi cifrate la 116,39 milioane lei (faţă de pierderea înregistrată în anul precedent, de 181,52 milioane lei). Disponibilizările preconizate se înscriu în strategia adoptată pentru redresarea economică a companiei.

Poşta bănăţeană - jucării pentru orfani

Centrul Regional Poşta Timişoara a anunţat finalizarea unei ample acţiunii de strângere de jucării, sub numele „Sărbătoarea pascală în oficiile poştale”. Acestea vor ajunge la copiii orfani şi la copiii proveniţi din familii defavorizate.
Citiţi mai multe în Adevărul.

Internauţii "spun" lucruri trăznite!

În unele zile am parte şi de puţină destindere, parcurgând situaţiile analitice generate de Google pe baza vizitelor internauţilor care utilizează celebrul motor de căutare.

Acum câteva zile am dat de întrebarea capcană: "Cum fac pe eBay?"

Ei bine, răspunsul nu poate fi decât unul: depinde de sex!

:))

Târgul colecţionarilor, Palatul Şuţu - programul pe 2011

Am primit pe mail programul pentru anul 2011 al Târgului colecţionarilor, organizat la palatul Muzeului de Istorie a Municipiului Bucureşti, cu rugămintea de a-l populariza. Ceea ce şi fac.

Scandal de 7 milioane de euro la Poştă

Au început să iasă la lumină dedesubturile unei afaceri grase, dar nu pentru Poştă - se pare -, ci pentru o firmă privată, care a beneficiat de câştigarea unei licitaţii în condiţii cel puţin ciudate. Cu sprijinul unor suspuşi din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română, arată Jurnalul.

UPDATE 22 aprilie 2011

Poşta Română a emis un comunicat de presă pe care, în spiritul corectei informări a cititorilor, îl redau integral.

Bucureşti, 20.04.2011 – C.N. Poşta Româna S.A. respinge acuzaţiile conform cărora ar fi achiziţionat servicii de medicina muncii făcând abstracţie de prevederile legale. În susţinerea acestora, facem următoarele menţiuni:

Contractul actual privind serviciile de medicina muncii a rezultat în urma rezilierii unui contract anterior, în baza nemulţumirilor semnalate de beneficiar, privind neîndeplinirea unor obligaţii contractuale, datorate în mare parte lipsei personalului medical ori activităţilor prestate de cabinetele medicale colaboratoare ale prestatorului. Prin încheierea contractului cu S.C. Alfa Medical Center S.R.L. s-au diminuat costurile anuale aferente serviciilor medicale de medicina muncii cu 572.640 lei, în comparaţie cu contractul anterior, înregistrându-se o economie globală de 2.863.200 lei (reducere de aproximativ 20%). În plus, în cazul angajărilor, până în limita a 20% din numărul total de angajaţi, investigaţiile medicale privind controlul medical la angajare se execută gratuit, iar tariful lunar per angajat este de 11,53 lei. Cadrul general al contractului privind numărul de beneficiari ai serviciilor de medicina muncii prevede un număr maxim, dar plata se realizează lunar pentru un număr mediu de angajaţi, număr comunicat de către companie.
În legătură cu acuzaţiile privind procedura de achiziţie publică, facem precizarea că aceasta s-a făcut conform prevederilor OG 34/2006, Art. 2, alin. 2, Art. 16, Art. 56 alin. 2. Totodată, în materialul din ediţia din 18 aprilie 2011 a publicaţiei ”Jurnalul Naţional” se preciza eronat faptul că legea (OG 34/2006) prevede publicarea în 48 de ore a anunțului de atribuire, fiind vorba în fapt de un termen legal de 48 de zile (art. 56)
Referitor la neajunsurile privind acoperirea naţională, precizăm faptul că S.C. Alfa Medical Center S.R.L. dispune de echipe mobile, dotate cu logistică necesară efectuării controlului medical periodic care, conform contractului încheiat, se efectuează la sediile Poştei Române după un grafic stabilit, care să nu perturbe desfăşurarea activităţilor poştale.
În plus, facem menţiunea că în 6 luni de zile de la încheierea noului contract, nu au fost primite reclamaţii privind serviciile medicale oferite companiei de către Alfa Medical Center.

Şi în privinţa pierderilor pentru anul 2010, publicaţia ‘Jurnalul Naţional’ scria eronat faptul că acestea s-au ridicat la 60 milioane Euro, fiind vorba în realitate de aproximativ 28 milioane Euro. Astfel, am reuşit să reducem substanţial pierderile lunare, de la 27 mil. lei/lună în iunie 2010 la 4,8 mil. lei/lună în prezent,  prin renegocierea și rezilierea unor contracte, precum cele cu G4S pentru care plata era de aproximativ 3,2 milioane Euro/lună sau contractul cu Blue Air, valoare lunară de aproximativ 1 milion Euro.
O altă menţiune pe care C.N. Poșta Română S.A. doreşte să o facă este legată de comisionul perceput de Poşta Română din valoarea sumei virate pentru fiecare pensionar, care din 2011 este de 1% și nu 1,3% cum s-a speculat în presă, procent din urmă valabil până în 2007.

C.N. Poşta Română S.A. consideră că acuzaţiile proferate de publicaţia ”Jurnalul Naţional” şi preluate şi de alte canale media au rolul să lezeze grav imaginea instituţiei noastre şi solicităm prin urmare tuturor mijloacelor media să ţină cont de punctul de vedere oficial al Poștei Române în relatarea subiectelor legate de activitatea instituţiei.

Degetarul "Mon. Caldarusani" este un fals!

Aruncându-mi un ochi pe eBay, văd o piesă propusă la vânzare la un preţ piperat. Aceeaşi Mărie, cu-aceeaşi pălărie! (am mai scris despre acest personaj, localizat ca vânzător în Bucureşti). Piesa se vrea o mare raritate: o scrisoare (sau numai faţa? - vânzătorul îi zice plic) francată cu două mărci de 5 Bani Bucureşti II: una verde, cealaltă... roz, adică eroarea de culoare. Pentru ca tacâmul să fie complet, mărcile sunt obliterate cu ştampila degetar MON. CALDARUŞANI 24 DEC 79. Iată ilustraţia piesei:

(Click pe imagine, pentru mărire; scan-ul nu este deosebit - nu se pot vedea detalii (nici nu-mi dau seama dacă eroarea este originală sau nu).

Ce zice vânzătorul în descriereapiesei? Citez direct:
"COVER FROM MON(ASTERY) CALDARUSANI to IASSY. EXTREMELY RARE ERROR COLOR STAMP : '5 BANI ' YELLOW PAPER
THE '10 BANI BLUE' SEPTEMBER 1877-BUCKAREST (I) WAS REPLACED IN JULI 1879 BY THE '10 BANI '
PRINTED FROM THE SAME BUCKAREST (II) PLATE. ONE CLICHE OF THE '5 BANI' WAS INCLUDED IN ERROR IN THIS PLATE. POSITION IN SHEET : LINE 4 , LAST STAMP.
ERROR OF COLOR ' 5 BANI – ROSE CARMINE - YELLOW PAPER ' IS, ESPECIALLY STATUS IN OBLITERATED, ONE OF THE MOST HIGH RARITY OF ROMANIAN POSTCLASIC STAMPS.
MISTAKE FIND SOON , CLICHE HAS BEEN REPLACED, SUCH ERROR WAS NOT REACHED IN TRAFFIC.
EXTREMELY RARE CANCEL: POST OFFICE MONASTERY
CANCEL "MON(ASTERY) CALDARUSANI"
C.T.P.R. (Postage stamps ROMANIAN CATALOG) = 2400 EURO (MOVED)
--------------------------------------------
WITH STAMPS :
MICHEL NR. : 50 b
(5 BANI / RUSGREEN COLOUR) + EXTREMELY RARE - ERROR COLOR MICHEL NR. : 50 F - YELLOW PAPER (5 BANI / ROSE-KARMIN COLOUR)
C.T.P.R. ( Postage stamps ROMANIAN CATALOG) = 2400 EURO (MOVED)
ALL STAMPS ARE VERY FINE. CORRECT AND SAFE PACKED."

Vânzătorul nu uită să precieze:
"All my auctions are sold As Is. «Sold As Is» - «Sold as seen and are described»

Nu uită să precizeze nici acest lucru: "Returns: No Returns Accepted". Bravos, naţiune!

Deschizând lucrarea "Ştampilografie poştală (România: 1822-1910)" semnată de Kiriac Dragomir, la pagina 115, dau exact peste această ştampilă, cu aceeaşi dată, la subtitlul "Exemple de falsuri" (nu că n-aş cunoaşte falsul, dar am vrut să atrag atenţia asupra lui şi celor ce nu dispun de această lucrare).

Aşa că, vă sfătuiesc să deschideţi ochii înainte să... deschideţi punga.

Şi fiindcă am tot semnalat "minunăţii" în mod repetat, mă gândesc la o chestiune: ce-ar fi dacă am inaugura un "black list" cu identitatea vânzătorilor de la licitaţiile online ce încearcă să-şi păcălească (ca să nu zic excrocheze) potenţialii clienţi? Ce părere aveţi?

Asaltul tehnologiei

Urmăriţi un mic video postat pe YouTube, cu câteva întrebări la care probabil că nu ştiaţi să răspundeţi. Dar vă dă şi răspunsurile, sub forma unor infografice. Foarte instructiv!

Via Turambar.

Patru ştampile

Pentru 7 mai a.c. este programată licitaţia casei Alexander Schulz, din catalogul căreia am remarcat patru piese.

1862, Principate, ştampilă P.P. în dreptunghi de culoare roşu-brun. Nu este o raritate, dar are faţă frumuşică, în ciuda marginilor cam mici. Preţul de plecare este acceptabil.

Aceasta este o piesă la care nu pot spune prea multe, fără să o pot examina în mod direct. Ce pot spune e că marca este din emisiunea 1864 (punctul caracteristic din goarnă - aşa-zisul tip II după Kiriac Dragomir), o marcă ce se întâlneşte mai greu cu ştampile originale (datorită circulaţiei mai scurte). Ştampila (şi aici cred că este problema) pare originală: Olteniţa cu stea. Preţul de plecare este deosebit de acceptabil, dacă mai eram interesat de această emisiune, aş fi riscat.

Iată o piesă frumoasă, cu o ştampilă de interes: Alvincz. Dar parcă ceva nu se leagă la această piesă. Marca pare a fi din al doilea tiraj (aşa-numitul "Feiner Druck") care, după cum scriu sursele bibliografice austriace şi maghiare, nu a prea a ajuns în jumătatea ungară a imperiului. Dacă mai pun la socoteală şi faptul că numai în ultimul an am mai văzut două piese similare (după ce, timp de peste 20 de ani mi-au fost necunoscute), parcă mă gândesc că e ceva putred în... Danemarca, nu la Vinţu.

O altă ştampilă de interes pe o marcă din prima emisiune maghiară, litografiată. Marca în sine nu constituie o raritate, şi nici ştampila. Este însă relativ greu de găsit plasată în poziţie centrată, cu legenda completă. Prima emisiune maghiară se întâlneşte de cele mai multe ori cu diverse defecte, dantelura fiind cel mai adesea defectuoasă. Şi această marcă este puţin descentrată, dar poziţia ştampilei parcă mai reduce din defect. Pentru un începător este o piesă care merită achiziţionată, dacă îi permite bugetul.

La Mulţi Ani tuturor celor cu nume de flori

De la Poştă: fără valoare declarată pentru unele destinaţii

Potrivit unui comunicat al CN Poşta Română din 15 aprilie a.c., începând cu aceeaşi dată nu se vor mai accepta la prezentare trimiteri de corespondenţă cu valoare declarată pentru următoarele destinaţii:

•    Barbados – serviciu Prioritar şi Neprioritar
•    Insulele Falkland – serviciu Prioritar
•    St. Vincent şi Grenadine – serviciu Prioritar
•    Kenia – serviciu Neprioritar

De asemenea, limita maximă a valorii declarate, acceptată la prezentare, pentru trimiterile de corespondenţă Prioritară şi Neprioritară pentru destinaţia Republica Populară Democrată Coreea este de 876 DST.

Au dat-o-n bară cu statuia!

Poşta americană a dorit să facă o faptă bună. Cu ocazia celei de-a 125-a aniversări a Statuii Libertăţii, a pus în circulaţie o marcă poştală reprezentând cunoscutul monument. Numai că... ilustraţia mărcii nu reprezintă statuia originală, aflată în portul New York, ci o copie a acesteia, situată în faţa cazinoului New York New York din Las Vegas.

Un colecţionar a observat diferenţele faţă de statuia "originală" şi a semnalat eroarea revistei Linn's Stamp News, care a şi publicat tărăşenia.

În afara semnalării erorii, mi-a plăcut şi "dialogul" purtat de comentatori - nu m-am putut abţine să nu fac o mică captură de ecran:

rofl :)


Sursa: aici.