Azi n-am sperat, dar a fost bine...

Şi astăzi am avut o zi încărcată. Dar sunt mulţumit. Pentru că am avut ocazia să văd o acumulare cum n-am mai văzut cam de multişor.

Piese foarte multe, gamă foarte variată şi, în plus, tocmai ce-mi place mie mai mult: multe "vechituri", cutii întregi de corespondenţă, o bibliotecă filatelică foarte bine garnisită, dar şi un proprietar cu care aveai şi ce discuta. Şi chiar am discutat. După vreo două ore, parcă am fi fost prieteni de o viaţă! Iar după încă alte patru ore, ne întrebam unul pe celălalt cum de s-a făcut să nu ne cunoaştem până astăzi. Să nu zică cineva că filatelia nu apropie oamenii.

Am hotărât de comun acord să ne revedem, ca să punem filatelia la cale! Vă ţin la curent, dar acum mă opresc, pentru că sunt obosit mort...