Culese de pe net

Încă o serie de diverse piese pe care am considerat că le putem discuta şi ar avea de învăţat eventualii cumpărători.

Pereche obliterată, 5 Par. 1865, ştampilă CĂLINEŞTI dublu cerc cu stea, 17/7. Un fals clasic, care mai poartă pe deasupra şi inscripţia "Abstempelung absolut echt" pe verso (sic!) împreună cu o mostră a semnăturii lui Zoscsak. Aşa o fi..., dar nu pentru mine! Dacă vă interesează să citiţi despre falsurile create de Wertheimer-Ghika, vă indic "Cartea mărcilor Cap de Bour", volumul II (al cărei autor este). Ulterior, prin anii '70 (dacă nu mă înşeală memoria) a mai editat un volum în străinătate (denumită cumva cu "escrocii..."), în care continuă să acrediteze ideea că aceste piese sunt originale. Comisia internaţională de expertiză a fost însă de altă părere...

O altă piesă în a cărei originalitate eu nu cred. Dacă este cineva de altă părere, îl rog să mă contrazică.

Piesă originală, 2 Lei "Spic" cu filigran PR, care are o ştampilă interesantă (nu atât tipul ştampilei, care este cunoscut de multă vreme şi nu e chiar comun, cât data ei - 13 ianuarie 1894). Prin anii '90 a existat o discuţie în contradictoriu între ing. Marcel Şapira (Dumnezeul să-l ierte!) şi Marian Jianu, pe tema datei de punere în circulaţie a valorilor de 1 şi 2 Lei Spic. Ultimul îl susţinea pe cunoscutul Dumitru Paşşalega, care afirmase că cele două valori au fost puse în circulaţie spre sfârşitul anului 1893 (argumentând şi cu datele referitoare la vânzările de timbre din Dările de seamă ale Poştei), în timp ce Şapira susţinea că cele două valori mari au fost puse în circulaţie în cursul anului 1894. Acum, judecaţi şi singuri...

Un lot frumuşel de varietăţi la emisiunea uzuală din 1908 (piesa nedantelată din stânga-jos cred că este făcătură), care a fost achiziţionat pentru vreo 40 sau 45 dolari SUA (cred că merită pe deplin).

Pentru acest lot de neemise, tipărite la Moscova, a fost ceva bătaie, lotul fiind achiziţionat cu 520 dolari SUA. Timbrele de ajutor de 50 Bani portocaliu, 1 Leu brun şi 5 Lei albastru sunt deosebit de rare. Legat de apariţia lor pe piaţă, ele se pare că s-au înmulţit mai ales după 1992. În revistele unor cercuri de studii ale mărcilor ruseşti de peste ocean au fost făcute aprecieri legate de aşa-zisa apariţie neaşteptată pe piaţă a unor eseuri şi varietăţi ale unor mărci ruseşti şi sovietice, care se crede că ar proveni din arhive oficiale, luate "la pieptănat" de unii "întreprinzători" ruşi. Pe termen lung, chiar nu aş putea în acest moment să fac vreun pronostic asupra oportunităţii unei investiţii în această emisiune.

Două plicuri cu mărci porto MViR care mie nu prea îmi plac, în ciuda faptului că ştampilele sunt din tipurile utilizate în mod regulat. Tarifele nu prea se potrivesc. Dacă are cineva vreo opinie, este binevenit!

Ne întoarcem la individul de care am mai pomenit (înregistrat cu domiciliul de vânzător în Heidelberg, Germania, dar cel mai probabil având altă naţionalitate), care vinde din nou făcături. Probabil "tipograful" nu s-a prea descurcat cu "zaţul", că n-a avut niciun "ţ" pentru "Ocupatiunea".

Imaginaţia aceluaşi "producător" este de o debordanţă fără replică! Nu-i aşa că vă place această "stemă"? Făcăturile acestea par a fi confecţionate cu ajutorul unei ştampile.

O scrisoare comună, care are însă o amprentă destul de clară a flamei utilizate în 1932 la oficiul Bucureşti Gara de Nord, prin care se popularizează Expoziţia EFIRO 1932. O piesă de suflet, aş ăutea spune.

1939, Ceferiada, serie completă (cu patru uzuale suplimentare pentru completarea tarifului), pe un plic expediat recomandat expres. O piesă frumoasă, tot de suflet aş putea spune (click pe imagine pentru mărire).

Masa, dansul şi înjurăturile - mai târziu!