Colegii de la o casă de licitaţie din Ungaria propuneau, nu de mult, o piesă care era descrisă drept centru dublu imprimat. Iată şi imaginea:
Într-adevăr, diferenţa dintre centrele celor două mărci este sesizabilă. Numai că nu avem de-a face cu un centru dublu!
Să facem puţină teorie... Marca de 10 bani din imagine a avut un tiraj destul de consistent (cel puţin un milion de exemplare, dacă ne încredem în Michel). La un tiraj aşa de mare, este puţin probabil ca cilindrii celor două culori să fi rezistat de la cap la coadă. Cei care au avut ceva tangenţe cu industria poligrafică, poate au şi auzit de normele de "tras în tiraj" pentru o formă de tipar (în cazul nostru un cilindru). Mai mult decât sigur, cilindrul aferent centrului mărcii a fost regravat, dar pe timpul multiplicării, nu s-a mai respectat timpul iniţial de "eţuit" (procedeu specific tiparului adânc de genul acestei heliogravuri, procedeu care dă naştere unei gravuri mai adânci sau, dimpotrivă, mai puţin adânci în cadrul unui semiton; practic, este echivalentul contrastului din fotografie, sau al timpului de expunere la fotografia clasică).
Astfel de diferenţe apar la aproape toate mărcile perioadei. Unii cilindri s-au regravat chiar în întregime, existând diferenţe notabile ale microsemnelor.
Din păcate, nu avem niciun colecţionar la această oră care să se fi dedicat studiului acestei perioade, din acest punct de vedere. În funcţie de timpul pe care îl voi avea la dispoziţie, voi semnala cele mai notabile varietăţi de acest gen începând din anii '20, până la anii '60 (când execuţia tiparului la Fabrica de Timbre a început să se facă pe aşa-zisele desene lineare).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu