Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

sâmbătă, 30 martie 2013

Duzina de cuvinte - Dantela

Se tot uita la gravura mică şi delicată de mai bine de un sfert de oră. Ba o apropia de ochi, căutând parcă să numere liniile fine de haşură, ba o depărta la lungimea braţului. S-a ridicat de pe scaun, s-a dus la fereastră şi o privi încă o dată sub lumina blândă a prânzului, care cădea perfect. Totul îi satisfăcea aşteptările. Era bine că n-a avut iar parte de acel duş rece, ca anul trecut. Poţi să petreci multe zile pentru a termina un singur element, dar dacă ai greşit, trebuie să o iei de la capăt, tot ce-ai muncit până atunci este pierdut. Toate sunt legate una de alta, este un adevăr, realizarea gravurii reprezintă pe deplin măsura priceperii artistului.


În esenţă, totul pare a se desfăşura cu un singur scop. Este un lucru greu de învăţat, dar satisfacţie e pe măsură. Totul trebuie să fie perfect, să mulţumească ochiul şi sufletul deopotrivă.


Ce poate fi mai frumos ca un lucru bine făcut? "Da... - îşi spuse el în barbă - avem o datorie, trebuie să hrănim sufletul, să dăm spiritului frumosul de care are nevoie"...



În provocarea celor douăsprezece cuvinte ne conduce psi. Şi-au încercat puterile şi alma nahe, dor, Cristian, Tibi, scorpio, carmen pricop, La Fée, roxana, paporniţa, Vero, lili3d, Dictatura Justiţiei.

25 de comentarii:

  1. iooooi! păi nu ziceai că te-am pierdut aseară?
    ce dantelărie, max! adevărat ai spus!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu... Era vorba de discuţia aia luuungă, pe care-am prins-o abia la sfârşit. ;)

      Ștergere
  2. Oool la dantelle! Faire dodo, tu auras du gateaux!

    RăspundețiȘtergere
  3. Aș putea să jur că am scris un comentariu! O fi la spam! Cling!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Era la moderare, că nu pot să scap de spammeri şi de hateri.

      Ștergere
    2. Aha, credeam că am spus iar vreo trăsnaie, că eu sunt Aiurica!

      Ștergere
  4. Hrana sufletului e mai importanta decat cea a trupului. Trebuie facuta numai cu lucruri de calitate....

    RăspundețiȘtergere
  5. Chiar ai stofa de povestitor
    Si totusi, rar ne impartasesti gandurile tale :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos Hapi!
      Încerc să îmi respect tema pentru care am făcut blogul. Poate că din această cauză nu m-am străduit mai mult cu scrisul.

      Ștergere
    2. da pote faci un blog de scris? :D căruia să-i respecţi tema?

      Ștergere
    3. Eu mă gândeam să mai fac unul tot pentru timbre, dar nu public, ci pentru cei care se abonează.
      Dar este o idee (m-am mai gândit la ea, recunosc ).

      Ștergere
    4. Max, poate gresesc dar acum 2 ani nu prea respectai tema si era ok ! Cel putin pentru noi, majoritatea cititorilor ;) Ca mai gaseau si colectionarii de-ale lor cand intrau

      Ștergere
    5. Din această cauză mi-am atras destul de multe critici din partea unui număr important de cititori.

      Ștergere
  6. Chiar daca...uite cat de fain scrii... :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu știu de ce, mi se părea că începe o poveste englezească, cu atmosfera dintr-un atelier de demult...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate că pe undeva chiar aşa e! :))) Gândul m-a dus (în timp ce scriam) la gravorii englezi de pe la 1840, lucrătorii din tipografia care a dat lumii primele timbre cu efigia reginei Victoria.

      Ștergere
  8. frumos ai descris truda mainilor ce incearca sa creeze perfectiunea in orice lucru nascut intai in suflet, trecut in minte si desavarsit de maini dibace.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diferenţa dintre lucrul făcut bine şi cel făcut din pasiune se va simţi întotdeauna! :)

      Ștergere
  9. Ai mare dreptate, hrana sufletului trebuie să fie pe primul loc, nu trebuie să lipsească niciodată!

    RăspundețiȘtergere
  10. Spiritul ăsta, pe care-l tot pomenim, are nevoie, în egală măsură, şi de urât. Ele coexistă, nu? Dacă ceva e neterminat, îl găsim în "poziţia" urât, dar putând ghici frumosul ce va să vie. Şi, dacă suntem norocoşi poate fi "frumos" sfârşitul, odată cu retuşul.

    Prin tehnica gravurii voiam să facem eu şi o prietenă pictor-grafician o cărţulie-obiect( din hârtie manuală) cu poeziile mele. Am renunţat, deocamdată, căci e şi costisitor, şi e de muncă, oho...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din nefericire, arta cere sacrificii (inclusiv financiare). Gravura nu e ieftină decât dacă este făcută industrial. Tot ce e manual e tare scump.

      Dacă n-am compara, poate că n-ar exista cuvintele "frumos" şi "urât". Până la urmă totul e relativ.

      Ștergere