Îi atenţionez pe cititorii permanenţi sau ocazionali că nu sunt interesat de achiziţii (nici măcar de chilipiruri), nu fac comerţ, nu fac evaluări şi expertize, nu fac niciun fel de intermedieri şi nu asigur servicii de ştiri sau consultanţă
.

luni, 21 noiembrie 2011

Care este preţul mărcilor poştale? (8)

© 2011, Max Peter. Preluarea acestui articol se poate face numai pe baza unui acord scris, încheiat în prealabil.

Episoadele anterioare le puteţi găsi aici: (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7).

Raritatea relativă şi cotele cataloagelor

În episodul precedent am expus câte din opiniile mele referitoare la tiraj, raritate şi grad de preferinţă. În episodul de faţă am să revin oarecum asupra subiectului, dar voi prezenta şi câteva exemple.

Haideţi să vedem în ce măsură preţul este influenţat de tirajul unei mărci (emisiuni). Aşa cum am mai precizat deja, în mod normal preţul şi implicit şi raritatea ar trebui să fie invers proporţională cu tirajul unei mărci, respectiv al unei emisiuni. Dar acest lucru se întâmplă numai în mică măsură. Să vedem şi de ce.

În primul rând, atunci când vorbim de raritate, vorbim despre o piesă/serie anume, nu la modul general. Adică vorbim de raritatea/preţul unei mărci/serii ori neştampilate, ori ştampilate. Nu putem vorbi la grămadă şi de una, şi de alta. Dar pentru oricare dintre cele două situaţii, colecţionarii mai avansaţi au în vedere câteva criterii:
- care este traficul poştal mediu din perioada mărcii/emisiunii respective (ca ordin de mărime numai, informaţie bazată pe statisticile comunicate de poştă, de regulă periodic);
- cum se situează tirajul mărcii/emiisunii faţă de nivelul traficului poştal;
- care este nivelul mediu al valorii nominale faţă de costul unei corespondenţe simple;
- în ce măsură marca/seria a fost distribuită pentru francare;
- cum se situează valoarea tirajului mărcii/emisiunii respective, faţă de tirajul altor mărci/emisiuni din epocă;
- cam ce număr de colecţionari ar fi fost interesaţi de achiziţionarea mărcii/seriei respective şi cum se situează această cifră faţă de valoarea tirajului.

Vedeţi aşadar că factorii sunt destul de numeroşi şi nu prea la încemâna oricui, deoarece informaţiile se găsesc greu, nu sunt publicate oriunde. Cel puţin pe aceste informaţii ar trebui să se bazeze o evaluare ceva mai coresctă, zic eu.
Aceste informaţii ar trebui apoi însoţite de o evidenţă cât de cât actualizată a pieţei. Adică ce se cere şi ce se oferă pe piaţă, dar nu ipoteze, ci tranzacţii efectiv încheiate. Ca o paranteză, am întâlnit destul de des colecţionari sau negustori care cer un anume preţ pe o piesă oarecare, justificând că "asta este piaţa". Normal că, atunci când li se cer exemple concrete, o dau învârtită pentru că nu sunt nici realişti şi nici informaţi.

Problema mare începe atunci când se încearcă ierarhizarea nivelului de raritate între piese. Adică ceva de genul: la 3 serii din x emisiune, se găsesc 5 serii din emisiunea y, deci seria x este normal să fie mai rară.
Ei bine, stimaţi colegi, aici este marea lipsă a tuturor autorilor noştri de cataloage şi de liste (când zic "ai noştri", nu mă refer numai la români, ci şi la editorii cataloagelor generale internaţionale consacrate).

Hai să ne jucăm cu câteva exemple. Analizaţi puţin tabelul de mai jos (click pentru mărire).


Am ales cotele a patru mărci şi a patru serii, fiecare extrase din trei cataloage diferite. Cotele din Michel şi din Yvert sunt exprimate în euro, iar cele din SCOTT în dolari americani (acum poate citeşte şi cel care caută de o săptămână pe Google în ce monedă cotează SCOTT-ul, dacă nu e în stare să citească introducerea...).

Se vede de la o poştă că proporţiile dintre cote şi tiraje nu se păstrează. De ce? Păi datorită motivelor arătate mai sus. Dar cotele, cam cât de reale sunt? Păi cei care urmăresc licitaţiile on-line şi târgurile, şi mai vorbesc şi din când în când cu vreun negustor, ajung la concluzia că nivelul mediu al preţurilor realizate (adică nu a celor cerute numai, ci şi plătite) se situează la un anumit nivel faţă de cota de prin cataloage, de cele mai multe ori mai mic decât aceasta. Care este acest procent? Depinde de la emisiune la emisune şi de la o perioadă la alta.

Acum, haidem la un exerciţiu: împărţiţi cota serie de "Efigii" la  cota seriei "Expoziţia". Vă va da un rezultat supraunitar. La neuzate de exemplu, veţi obţine cam 1,5 la Michel, 1,6-1,7 la SCOTT şi 1,5 la Yvert. Asta înseamnă că la 3 serii de Expoziţia, ar trebui să întâlnim 2 serii de Efigii. Oare aşa o fi şi pe piaţă? Nu ştiu, nu pot să vă spun acum, deoarece răspunsul face parte dintr-un manuscris nepublicat încă.
Acelaşi exerciţiu se poate face pentru orice "pereche" de mărci/emisiuni, iar în acest fel vă puteţi da seama destul de uşor (cu condiţia să mai cunoaşteţi şi piaţa) care catalog din cele menţionate (n-am inlcus Stanley Gibbons) dau sau nu dau dovadă de seriozitate.

Raritatea, preţul şi ierarhia preferinţelor

Aici faceţi cunoştinţă cu o problemă nouă. Pe piaţă există dendinţa "rotunjirii" preţului în funcţie de ierarhizarea preferinţelor colecţionarilor. Ce înseamnă aceasta? Să vedem câteva exemple:
- o marcă de bază este mai apreciată decât o varietate, de orice fel ar fi ea:
- la varietăţi, cele cunoscute şi menţionate de majoritatea caraloagelor vor tinde să aibă preţ mai mare decât cele nesemnalate, chiar majore;
- preţul mărcilor din emisiunile de bază (uzuale şi comemorative, tematice etc.) tinde să fie mai mare decât cel al mărcilor "de la coada catalogului" (mărcile de serviciu, porto, taxe şi ajutoare etc.).
Exemplele pot continua. Vă dau şi un exemplu concret: la "Spic de grâu" există varietăţi de poziţie a filigranului PR. În mod efectiv, mărcile cu filigran PR culcat sunt mai rare decât majoritatea mărcilor clasice litografiate, de exemplu orice marcă cu filigranul culcat se întâlneşte mai greu decât marca de 50 bani "Barbă" impresiune defectuoasă (dacă e cineva care doreşte să mă contrazică, să dea şi exemplele de rigoare). Cu toate acestea, "barba" este o marcă clasică, iar "Spicul" - postclasică, "barba" este o marcă de vază, iar "Spicul" - o varietate. Pentru marca clasică sunt mai mulţi doritori decât pentru varietatea postclasică. De aici şi rpaortul invers al preţului faţă de raritatea efectivă.

Acelaşi răspuns îl dau şi colegului nostru care a făcut cometariul referitor la "inversarea" cotelor faţă de tiraje, la unele mărci străine faţă de mărcile româneşti (pentru acest comentariu există un link în episodul precedent, căutaţi-l dacă sunteţi interesaţi).

Deocamdată atât pentru acest episod. Recunosc că l-am compus cam greu, pentru că nu am fost în cea mai bună formă. Aşa că dacă aveţi nelămuriri cu vreo noţiune sau explicaţie, nu ezitaţi să comentaţi şi să mă întrebaţi. Dacă aveţi alte întrebări legate de subiectul acestui episod, de asemenea vă rog să comentaţi, pentru că nu este exclus să abordăm vreo problemă care mi-a scăpat.

© 2011, Max Peter. Preluarea acestui articol se poate face numai pe baza unui acord scris, încheiat în prealabil.

17 comentarii:

  1. Salve Max !
    Mulţumesc pentru Lecţia de azi !
    Andrei , Dorna

    RăspundețiȘtergere
  2. Andrei: Şi eu îţi mulţumesc, te aştept cu orice întrebare, dacă ai.

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna ziua!
    Am observat ca unele piese "de la coada catalogului",eu ii spun "back of the book" cum ar fi Gültig arme,Mvir,in general cele de ocupatie, au un pret in lista dar se tranzactioneaza cu altul pe piata.
    Intrebare:ce puteti sa-mi spuneti despre aceste piese?
    Va multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim: Bună ziua.

    Problema preţurilor la această categorie de mărci este datorată ariei de interes mai mare pe care o au. De exemplu, de mărcile ocupaţiei germane sunt interesaţi atât colecţionarii români, cât şi colecţionarii din Germania, specializaţi pe toate mărcile de ocupaţie ale Germaniei (dar şi colecţionarii tradiţionali, care strâng "după catalog"). Aceste piese sunt catalogate în volumul destinat Germaniei în catalogul Michel, iar acest lucru are importanţa lui pentru colecţionarii germani.

    Doar un cuvânt referitor la lista de preţuri (bănuiesc că vă referiţi la cea publicată de Romfilatelia): lista nu este credibilă, deoarece editorul ei (care este o firmă specializată în comerţ) nu onorează preţurile de acolo nici la cumpărare (nu face achiziţii de astfel de piese), nici la vânzare (nu este în stare să ofere clienţilor ei astfel de mărci). Având în vedere această situaţia, valoarea comercială a listei amintite este ZERO.
    Din această cauză este foarte normal ca preţurile pe piaţă să fie cu totul altele decât cele înscrise în această listă.

    Dacă mai aveţi şi alte întrebări, nu ezitaţi să le puneţi. Vă mulţumesc.

    RăspundețiȘtergere
  5. Vă urmaresc cu interes articolele și sunt convins că ați reușit să creați o școala de filatelie pentru mulți dintre cititorii d-vs.

    RăspundețiȘtergere
  6. costellin_o: Acest lucru cititorii îl hotărăsc.

    RăspundețiȘtergere
  7. Max, multumesc mult de o noua portie de filatelie. Desi sunt articole create pentru, hai sa zicem, filatelistii mai noi imi place ca articolul strapunge un pic cu degetul suprafata. Nemaiadaugand farmecul lecturii si lectia de istorie.

    RăspundețiȘtergere
  8. Max, multumesc mult de o noua portie de filatelie. Desi sunt articole create pentru, hai sa zicem, filatelistii mai noi imi place ca articolul strapunge un pic cu degetul suprafata. Nemaiadaugand farmecul lecturii si lectia de istorie.

    RăspundețiȘtergere
  9. Ionuţ: Şi eu îţi mulţumesc de apreciere. Dar te asigur că nici printre filateliştii mai bătrâni nu prea sunt mulţi care să le cunoască.

    RăspundețiȘtergere
  10. Buna ziua!
    Multumesc de informatie.Aveam o banuiala asupra marcilor de ocupatie dar acum m-am lamurit.
    Intrebare:Ce puteti sa-mi spuneti despre marcile de 1,5 si 10 bani tipografiate pe care s-a aplicat supratiparul PTTF?Am observat multe marci la care supratiparul este spart in diferite locuri,ingrosat sau subtire,mai ales la marca de 10 bani.Am mai observat diferite tipuri de hartie si nuante.

    RăspundețiȘtergere
  11. Anonim: Cu toată plăcerea.
    Supratiparul PTT-FF nu pare a avea variaţii tipice, ci numai accidentale (nu a reuşit nimeni să identifice astfel de varietăţi constate, mai ales că se mai păstrează destule coli complete în mai multe colecţii şi din ţară, şi din străinătate.
    Varietăţile pe care le-aţi observat sunt (cele mai multe) catalogate în "CMPR" din 1974. Ce nu se specifică în catalog (dar am atras eu atenţia asuora lor într-un articol precedent de pe blog) este că supratiparul s-a aplicat pe de o parte pe coli recuperate din depozitele Poştei, iar pe de altă parte pe coli imprimate undeva la Iaşi (pe vreo trei sorutri de hârtii diferite), cu două tipuri de clişee (pentru valorile de 5 şi 10 bani): clişeele vechi, folosite la Fabrica de Timbre în 1909-1915, dar şi clişee noi (deci planşe noi), realizate undeva în Moldova (cel mai probabil la Iaşi). Această departajare încă nu este făcută de niciun catalog (din păcate, această emisiune nu a beneficiat de un studiu sistematic). Probabil că o catalogare mai corectă va apărea într-un viitor catalog.

    RăspundețiȘtergere
  12. Salve Max !
    Întrebarea mea :
    ai prieteni elevi sau prieteni studenţi sau prieteni profesori sau prieteni colecţionari sau filatelişti interesaţi cărora să le prezinţi colecţiile tale şi cunoştinţele tale filatelice LIVE ?
    Întreb deoarece ştiu că anumite cercuri filatelice ale anilor 80 aveau câţiva filatelişti avansaţi care ţineau lecţii introductive în filatelie pentru cei dornici. Desigur internetul este o mare cucerire , blogul tău este o carte excelentă , dar un curs la zi este de preferat învăţământului la distanţă ( te rog să consideri numai şi numai sensul bun al cuvintelor mele)
    Îmi cer scuze dar nu îmi dau seama dacă foloseşti un pseudonim.
    Cu stimă , Andrei , Vatra Dornei

    RăspundețiȘtergere
  13. Andrei: Da, am cunoscuţi pe care îi învăţ şi îi consiliez. Am avut şi în câteva şcoli unele acţiuni, chiar am donat o grămadă de materiale (inclusiv mărci), atunci când profesorii au fost interesaţi şi au introdus în curriculă, la "opţional", asemenea lecţii.
    Are vreo importanţă dacă folosesc sau nu un pseudonim?

    RăspundețiȘtergere
  14. Salve Max !
    Mă bucur foarte mult de conţinutul răspunsului tău !
    Referitor la pseudonim : chiar am căutat prin revistele de filatelie româneşti şi pe siturile filatelice numele Max Peter şi nu l-am găsit. Asta deoarece cunoştinţele , analizele , rezultatele pe care ni le prezinţi sunt la un nivel foarte ridicat iar un filatelist de acest calibru trebuie să aibă şi alte realizări (articole tipărite , cărţi , sau prezenţe expoziţionale ) . Doar de aceea eram dornic să ştiu. Desigur un pseudonim este de preferat în lumea internetului deoarece crează o aură în plus şi mai ales te fereşte de atacurile unor şacali şi de prejudecăţile formate asupra propriei persoane.
    Nu sunt absolut de loc afectat de utilizarea pseudonimului . Dar cred că dacă aş cunoaşte că sunteţi unul dintre CEI MARI , aşa cum cred , nu aş indrăzni să mă mai bag în seamă.
    Pentru mine acest blog este o carte vie care mai şi prinde aripi spre mine atunci când îmi răspundeţi mie sau celorlalţi vizitatori la întrebări.

    Toate cele bune din Vatra Dornei vă urează Andrei

    RăspundețiȘtergere
  15. Andrei: Aşadar să nu-mi spui că dacă nu mi-ai văzut numele prin reviste nu mai citeşti blogul!... :))
    Ia-i uşor cu "cei mari", până la urmă suntem toţi colecţionari, asta contează mai mult. Şi nu mă lua la "periat", că nu prea îmi place. Consider că trebuie să împărtăşesc din cunoştinţe, pentru că nu o prea face nimeni, atât.
    Eu îţi mulţumesc însă şi pentru faptul că eşti cititor, dar şi pentru aprecieri.
    Îţi doresc succes în continuare!

    RăspundețiȘtergere
  16. Salve Max !
    Nu , nu am vrut să spun că dacă nu am văzut numele prin reviste nu mai citesc blogul ! Nuuuuu !
    Nici de periat pe cineva nu-mi stă în caracter ! Nuuuu !
    Dar am observat că , în societatea aceasta plină de nerecunoaşterea valorilor umane ,valori indiferent de grad şi de domeniu , a nu o face nici eu îmi incarcă negativ conştiinţa. Aprecierea unui om , exprimarea acestei aprecieri , este şi o formă de solidaritate umană şi socială.
    Asta vroiam să spun.
    Din punct de vedere filatelic încerc să învăţ şi de la tine modul cum aş putea să valorific cultural-educativ pentru tineri , colecţia de studii filatelice Odo Boehm Renei , pe care am achiziţionat-o. Vezi în acest sens nota mea de la articolul tău ,,Au apărut alte făcături,,.
    Toate cele bune !
    Cu stimă , Andrei , Vatra Dornei

    RăspundețiȘtergere
  17. Andrei: OK! Mulţumesc, toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere