Ce se mai întâmplă cu Poşta?

După ce, prin luna septembrie, Poşta Română anunţa că a reuşit să treacă pe profit (lucru pe care l-am semnalat la data respectivă), în octombrie se produce un şoc: ANAF, ca reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, a dat publicităţii o listă a companiilor care au cele mai mari datorii faţă de stat. Iar surpriza de proporţii a fost includerea Poştei Române pe această listă, direct pe locul 9!

Pe data de 4 noiembrie a.c., Poşta Română a emis un comunicat de presă prin care îşi exprima dezaprobarea faţă de includerea ei în această "listă a ruşinii", atribuindu-i-se o datorie faţă de bugetul de stat de 108,4 milioane de lei. În comunicat, Poşta arăta că de fapt această "datorie" reprezenta în cea mai mare parte (103 milioane de lei) o amendă aplicată de Consiliul Concurenţei, faţă de care Poşta formulase deja o cerere de suspendare (la Secţia a VIII-a  Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti se află pe rol dosarul nr. 8136/2-2011, având tocmai acest obiect). Tot în cuprinsul aceluiaşi comunicat, Poşta arăta că ea este de fapt unul din debitorii Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, având de recuperat de la această instituţie o sumă de nu mai puţin de 9,7 milioane de lei!

Ca-n bancul cu Volga, de la Radio Erevan: de fapt nu era maşină, era bicicletă, şi de fapt nu i se dase, ci i se furase... Stau şi mă întreb: cei de la ANAF nu ştiau de toate acestea? Dacă nu ştiau, este grav! Dacă ştiau, atunci este şi mai grav, deoarece afectează credibilitatea unei societăţi aflate în pragul unei potenţiale privatizări. Sau tocmai de aceea...?

Apropiindu-ne de prezent, mai aflăm, conform celor declarate de oficialii MCSI, că Poşta a rămar pe profit şi în luna următoare, deci nu există doar o situaţie conjuncturală, ci un trend.

Acum două zile, aflăm de la onor ministerul de profil că o comisie formată de către cei doi acţionari ai Poştei (MCSI - 75%, respectiv Fondul Proprietatea - 25%) au hotărât că Poşta ar putea fi privatizată prin aport la capitalul social adus de un investitor important, operaţiunea rezultând în majorarea capitalului companiei. Astfel, din doi acţionari, Poşta ar urma să aibă cu un acţionar mai mult, dar acest nou acţionar va rămâne unul minoritar. Conform unui dintre secretarii de stat din MCSI (este vorba de Marius Fecioru - unii filatelişti ştiu mai multe despre această persoană), noul investitor ar urma să deţină cel mult 33% din acţiunile companiei, dar va răspunde concomitent şi de managementul acesteia.

Cine ar putea fi noul investitor şi acţionar al Poştei Române? Tot în conformitate cu declaraţiile celor din Ministerul Comunicaţiilor, există operatori poştali străini care şi-au manifestat interesul pentru această operaţiune, fiind nominalizaţi operatori din Austria, Belgia, Germania, Italia, Anglia şi Suedia (însă din informaţiile - neoficiale - pe care le deţin, ar mai fi şi alţii).

Care sunt paşii care ar urma să fie parcurşi?
• până în decembrie, acest an, va fi desemnată firma care va face evaluarea Companiei Naţionale Poşta Română;
• până în ianuarie 2012 se va forma un consorţiu format dintr-o bancă de investiţii (de astea nu scăpăm!) şi o casă de avocatură, care are scopul de a identifica potenţialul viitor investitor (adică ei vor face târguiala, cum s-ar zice); pentru activitatea acestui consorţiu, s-ar fi alocat deja un buget de jumătate de milion de euro (sunt ceva bani, nu?);
• până la sfârşitul lunii aprilie 2012, consorţiul menţionat mai sus ar urma să identifice investitorul minoritar.

La sfârşitul acestui an expiră şi mandatul actualului director general al companiei. Sunt tare curios ce se va întâmpla mai departe. Pentru că în fond, toată lumea speră să fie mai bine, nu-i aşa? Să vedem însă şi pentru cine...

Grupaj realizat de Max Peter