Dacă are cineva vreo întrebare, îl rog să nu ezite.
sâmbătă, 26 noiembrie 2011
Câteva piese
Haideţi să vedem ce s-a mai găsit pe eBay în ultima perioadă. Câteva piese au fost vândute ceva mai demult, le-am notat dar nu prea am avut timp liber la dispoziţie să le centralizez.
Un lot de opt "clasice" neuzate (aproape toate ori fără gumă, ori cu şarniere grele - deci niciuna calitativ foarte bune) a fost vândut cu 49 dolari, după 8 biduri. Piesele par originale, dar niciuna nu ar fi ceva deosebit, sunt mărci de bază. Altfel, mai mult ca sigur, şi numărul bidurilor, şi preţul final ar fi fost mai mari.
O piesă care mi s-a părut interesantă este această marcă de 2 parale din 1867, neuzată şi cu margini mari. Piesa prezintă un lumen măricel chiar în dreptul nasului efigiei. Nu ţin minte să mai fi întâlnit exact această varietate şi nu îmi pot da seama dacă este sau nu tipică. Piesa a fost vândută cu numai 12 euro, după 4 biduri.
O piesă asemănătoare, prezentând însă alte varietăţi, mi-a atras de asemenea atenţia. Piesa prezintă o lipsă a cernelii peste literele NĂ din ROMÂNĂ, precum şi două lumene în fondul medalionului, în spatele capului. Piesa poartă o ştampilă de care nu sunt chiar sigur că ar mai fi şi originală.
O piesă frumuşică este marca de 5 soldi (Levantul austriac) emisiunea 1867 ("Grober Druck"), purtând o ştampilă clară BUCAREST.. Chiar dacă ştampila nu este completă, cel puţin textul este vizibil integral. Marca a fost vândută cu 30 euro.
Scrisoarea de mai sus este o piesă care, deşi "standard" ca francatură şi tarif, nu este chiar comună datorită perioadei scurte în care a circulat (din primăvară, până în tomana anului 1872). Adică numai câteva luni. În ciuda calităţii nu chiar grozave, scrisoarea s-a vândut cu 255 dolari, după 4 biduri.
Cartea poştală din imagine reprezintă o combinaţie ceva mai neobişnuită. Din păcate nu a fost prezentată decât faţa ei, nu putem şti care este conţinutul mesajului care ar fi putut interesa pe istoricii filateliei (deoarece, după cum se vede în adresă, ea a fost expediată către un negustor de mărci, în august 1874, deci destul de timpuriu). Piesa face parte din categoria aşa-numitelor "forwarded mail" (pe faţă este vizibilă ştampila aplicată probabil tot în Cincinnati, după culoarea tuşului), o categorie de piese destul de apreciate de lumea filatelică de peste Ocean. Piesa a fost vândută cu numai 12 lire sterline (nu pot aprecia după calitatea scanului starea calitativă a piesei, dar ar fi putut merita mai mult, în opinia mea; dar acolo, nu aici!).
O piesă interesantă este şi această marcă de 10 bani "Expoziţia" din 1906, care are marginea de coală dreapta nedantelată. Piesa a fost vândută pentru 80 dolari.
Din aceeaşi emisiune, marca de 3 lei "nedantelată", dar obliterată de complezenţă cu ştampila expoziţiei a fosz vândută cu 100 dolari. Marca nu este scăpată nedantelată însă, ci este o probă definitivă în culorile adoptate (mulţi îi spun eseu, dar acest termen semnifică de fapt altceva).
Cele trei "erori" de la prima emisiune M.V.i.R. (fără supratiparul casetă, aplicat la Bucureşti) au fost vândute pentru 60 euro, după 9 biduri. Pe verso puteţi vedea, pe fiecare marcă, poansonul expertului Mikulski (puteţi face click pentru mărire). Se pare că un număr destul de mare de astfel de erori au fost certificate de către acest expert.
Aceasta este o piesă pentru care nu prea aş putea garanta, deşi ar putea fi bună. Din păcate, nu este prezentată şi cealaltă faţă a corespondenţei. Faptul că are mărcile taxa de plată aranjate "ca la expoziţie" ar putea indica o francatură filatelică. Pe de altă parte, mă dezorientează acel "120"scris cu creionul albastru. Un astfel de tarif (deci o insuficienţă de 60 bani la francare) nu ar putea proveni decât de la otelegramă. Dar o fi? Piesa a fost vândută cu numai 4 euro, după 4 biduri.
O francatură frumoasă este pe piesa de mai sus. Destinaţia este mai puţin obişnuită (Egipt), dar şi tariful (trimitere expres, recomandată). Plicul a fost vândut cu 33 dolari, după 12 biduri. Dacă uzuala Carol de 20 lei portocaliu ar mai fi şi cea cu filigranul CC, atunci preţul ar fi o adevărată pomană.
1939, "Ceferiada", serie nedantelată în perechi. Este o serie destul de rară, nu prea avem ce comenta pe marginea ei. Preţ de vânzare: 345 dolari, după 2 biduri.
1945, congresul sindical de la Paris: serie neuzată în blocuri de patru, fără şarnieră. Este o serie ceva mai rară în blocuri, dar puţin supraapreciată, în ciuda tirajului mic (deoarece, din cauza suprataxei mari, ea nu a circulat poştal aproape deloc). Preţ final: 50 euro, după 14 biduri.
Uzuala Mihai nu reprezintă o raritate, dar am ales să o prezint datorită unei varietăţi de dantelură pe care o are. Atunci când pieptenele dantelurii are un pad defectuos, prin nealinierea faţă de axul colii, atunci dantelura apare deplasată pe un rând, faţă de celălalt rând. Această varietate nu a fost semnalată niciodată în niciun fel de lucrare, deşi sunt colecţionari specializaţi care o cunosc.
Dacă are cineva vreo întrebare, îl rog să nu ezite.
Dacă are cineva vreo întrebare, îl rog să nu ezite.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Salve Max !
RăspundețiȘtergereCum se poate vedea filigranul unei mărci aplicate pe un plic ? Mai ales când acesta este gros.SSau cum se poate vedea filigranul unei mărci pe o carte poştală ? Tot printr-o sursă puternică de lumină sau printr-o năzdrăvănie tehnică modernă ?
Andrei , V.D.
Salve Max !
RăspundețiȘtergereNedantelatele carliste mă exasperează . Toţi ştim că sunt din categoria filateliei speculative , acăror existenţă se datorează excentricului rege Carol al II lea. Acestea erau manifestarea fiţelor lui filatelice .
Există vreun colecţionar din România care să le posede pe toate?
Andrei , V.D.
Andrei: Dacă este vorba de hârtii cu filigrane diferite, îţi poţi da seama după structura hârtiei. Dacă este vorba doar despre o poziţie la acelaşi filigran, atunci este mai greu, dar nu imposibil. Zonele de pe suprafaţa hârtiei unde există filigranul lucesc altfel faţă de resul zonelor (în cele mai multe situaţii). Astfel, dacă marca este privită oblic (având şi o sursă adecvată de lumină) se pot identifica suprafeţele mai mate faţă de cele mai lucioase. Îţi trebuie însă ceva experienţă şi antrenament.
RăspundețiȘtergereDacă te-ai gândit la scrisoarea din 1935 expediată în Egipt, acolo este altă "găselniţă", marca cu filigran CC este de regulă dantelată în linie, pe când cea cu PTT este dantelată în pieptene şi ţi-ai putea da seama fără să te chinui la identificarea filigranului.
Vezi că ţi-am trimis un mail.
Andrei: Da, există în ţară cel puţin patru colecţii (pe care le ştiu eu) care au toate nedantelatele cunoscute. Plus încă alte câteva colecţii care au numai o parte a lor. Cele mai multe se găsesc în străinătate) ori în colecţii, ori stocate de diverşi negustori).
RăspundețiȘtergereSalve Max !
RăspundețiȘtergereMulţumesc foarte mult pentru solicitudine !
Poţi să-mi trimiţi tot ce ai te rog ! Am unele din numerele indicate dar din păcate le lipsesc chiar paginile cu respectivele articole .
Mii de mulţumiri filatelice !
Andrei , V.D.
Foarte interesante! Îmi plac mult timbrele, dar mi se par şi mai fascinante scrisorile şi cărţile poştale. Sunt mult mai personale. Vezi acolo nume şi localităţi. Vremuri de demult... Îmi amintesc că am văzut la cineva două cărţi poştale de pe la 1900, trimise de o rudă veche familie de la Paris! Un adevărat document de familie!
RăspundețiȘtergereSeara bună, Peter!
Frumusetea pieselor vine și din explicațiile ce ni le oferiți. Aștept și semnalarea falsurilor vândute pe la diferite licitații așa cum ne-ați obișnuit până acum.
RăspundețiȘtergereAlexandru: Într-adevăr, au farmecul lor. Unele sunt chiar deosebite. Acum vreo 15 ani am făcut rost de o scrisoare trimisă prin 1830, de un negustor din Galaţi unei cunoştinţe la Constantinopol. Am căutat doi ani pe cineva care să mi-o traducă, pentru că era scrisă în greacă... :)
RăspundețiȘtergerecostellin_o: Tura aceasta n-am mai întâlnit falsuri (de fapt au mai fost vreo două, dar pe care le-am mai semnalat).
RăspundețiȘtergereSalve Max !
RăspundețiȘtergereExistă vreo instituţie internaţională care sancţionează emisiunile speculative ale emitenţilor ? Poate am pus greşit întrebarea . Dar exită cineva , ceva , cu criterii bine puse la punct , care să semnaleze colecţionarilor de mărci poştale aceste cazuri ? Sau toată lumea este mulţumită , spunându-se că fiecare colecţionează ce-i place ?
Mulţumesc anticipat pentru răspuns !
Andrei , Vatra Dornei
Andrei: Unul dintre membrii Uniunii Poştale Universale este chiar Federaţia Internaţională de Filatelie, cu care colaborează în acest sens. FIP participă la congresele UPU şi propune membrilor acesteia documente (cu caracter de recomandare) privind evitarea punerii în circulaţie a unor emisiuni şi/sau produse speculative.
RăspundețiȘtergereAcum mai este o categorie de astfel de emisiuni, emisiunile-fantomă (din teritorii inexistente sau care nu au drept de emitere de mărci). După cei care produc astfel de "mărci" camumblă poliţiile din mai multe state, dar nu există întotdeauna plângeri oficiale (unii negustori se complac, în dorinţa unui câştig cât mai rapid).
Biroul filatelic al UPU emite periodic buletine informative, prin care anunţă toate ţările membre care sunt noile emisiuni de mărci puse în circulaţie în toate statele membre. Ce nu apare în aceste buletine, nu va apărea în niciun catalog internaţional.
Dintre emisiunile oficiale ale unei ţări, FIP poate declara o emisiune drept speculativă doar dacă primeşte o cerere oficială în acest sens de la una din federaţiile filatelice care îi sunt membre.
Mulţumesc pentru răspuns !
RăspundețiȘtergereDin câte am mai auzit anumite emisiuni filatelice din perioada socialistă a unor ţări estice europene ar fi fost catalogate speculative. Este şi cazul României ? Cine făcea atfel de catalogări , cine le evidenţia şi în ce fel? . Făcea parte situaţia aceasta din ,,războiul rece,, ? Azi se mai ţine cont de ceea ce se spunea atunci ?
Pot să mai pun întrebări ?
Cu stimă , Andrei Vatra Dornei
E o treabă mai veche, rezultată din modul în care unul din cataloagele utilizate în Europa cu mulţi ani în urmă obişnuia să "marcheze" unele mărci. Este vorba de catalogul Zumstein, folosit intens în România cam până prin perioada anilor '80 (după aceea, catalogul şi-a încetat apariţia pentru mărcile ţărilor europene, continuând să apară numai pentru Elveţia şi Liechtenstein). România nu a avut astfel de mărci, din câte mai ţin minte, din fostul lagăr socialist DDR-ul avea cele mai multe mărci însemnate (este vorba de cunoscutele "Sperrwerte"). Găseşti documentaţie aici (este în germană):
RăspundețiȘtergerehttp://de.wikipedia.org/wiki/Sperrwert
Treaba nu avea legătură cu Războiul Rece, ci cu modul de comercializare a mărcilor.
Bineînţeles că poţi să pui întrebări, cu condiţia să fie de domeniul meu şi al blogului.
Salve Max !
RăspundețiȘtergereDa , îmi aduc aminte , dar eram doar un copil , prin 79-80 îi ascultam pe filateliştii mai bătrâni care răsfoiau catalogul Zumstein făcând tot felul de comentarii. Nici măcar nu mă lăsau să-l ating , îmi spuneau că dacă vreau să văd ceva caută ei şi-mi arată. În fine !
Întrebările pe care doresc să vi le adresez au ca scop final organizarea expoziţiei dedicate lui Boehm , aşa cum vă mai spuneam.
Posed un anumit număr de cărţi filatelice , de literatură filatelică cum se spune - cărţi,reviste,cataloage de licitaţii,reviste de filatelie străine - dar cu căt citesc mai mult realizez mărimea oceanului pe care vreau să-l cuprind , chiar dacă mă concentrez doar pe România filatelică.
Am accesat şi accesez situl Federaţiei Filatelice Române ,am găsit acolo multă informaţie dar totuşi contactul direct cu un colecţionar cunoscător şi mai ales cu un filatelist cu experienţă îmi lipseşte enorm. Mi-am dat seama că am nevoie de acest lucru acum vreo 5-6 ani când am purtat o discuţie-dorită de mine-cu domnul Francisc Ambruş , la parterul Muzeului Municipiului Bucureşti , Palatul Şuţu. Nu-l cunoşteam , dumnealui pregătea alături de un fiu , o expoziţie teribilă cu vechi exemplare de acţiuni. A fost extrem de amabil şi mi-a răspuns la tot ce-l întrebam. În fine , am urmărit pe net articolele dumnealui legate de fiscalotelie . Am găsit articole bine explicate şi ilustrate- de exemplu despre fiscalele supatipărite de germani în ww I,în colaborare- dar legătura directă înseamnă altceva (un articol frumos este şi pe Kolector.net).
În cadrul expoziţiei vreau să prezint şi literatura filatelică pe care o am, chiar cu acces la lectură , deşi starea unor cărţi precum cea a lui G. Brunel îmi cam îndoaie inima .
Credeţi că ar fi potrivită expunerea cărţilor cu acces la lecturare sau o să mă frig ?
Pe cine aş putea contacta din cadrul FRF pentru a discuta modalităţi de expunere ? Eu am altă viziune faţă de ceea ce văd în mod curent pe net , în fotografii despre expoziţii. De asemeni vreau să expun lucrările manuscris , corespondenţa ,nenumăratele caiete de notiţe şi proiecte filatelice ale lui Boehm , cataloagele proiectate de el, cărţi poştale .Vreau ca la toate să fie acces spre consultare şi privire îndeaproape.Ce credeţi , risc prea mult? Am mai organizat expoziţii,de altă natură, am riscat dar efectul a fost de fiecare dată cel dorit.
(închid aici dar revin - nu vreau să se piardă ce am scris deoarece îmi merge greu netul - revin)
Cu stimă , Andrei , Vatra Dornei
Andrei: Este enorm de greu de făcut o colecţie cu lucrările referitoare la mărcile româneşti. Gândeşte-te numai la câte periodice au fost (sunt multe pe care nu le-am văzut niciodată, deşi strâng aşa ceva "numai" de vreo 40 de ani!). Cred că nu prea realizezi ce înseamnă (îţi spun asta rugându-te să nu te superi pe mine). Chestia cu literatura este una deosebit de spinoasă. Nu există nimeni în ţară care poate spune că are MĂCAR 75% din ce s-a tipărit!
RăspundețiȘtergereLegat de expoziţia dedicată lui Boehm Renei, eu te-aş sfătui să pui numai materiale provenite de la el (cartea lui Brunel ar fi interesantă numai în măsura în care a aparţinut cercetătorului sau are ceva însemnări manuscrise pe ea). Altfel, nu prea ar avea legătură.
Legat de lucrările manuscris: eu nu te-aş sfătui să laşi accesul liber la consultare, deoarece s-ar putea să te trezeşti că după expoziţie au dispărut jumătate din ele! Nu uita că suntem în România, iar cinstea multor indivizi nu prea există! Ar fi mare păcat ca aceste manuscrise să se piardă, tocmai de aceea te-aş ruga să te gândeşti foarte bine ÎNAINTE de a lua o astfel de decizie. Cred că ar fi mult mai bine dacă astfel de bunuri ar sta în vitrine închise (ca în orice muzeu), pentru că riscul de a se sustrage ceva din ele este mult prea mare.
Eu te-aş mai sfătui ceva: înainte de a face expoziţia, să faci un rând complet de copii după manuscrise. După părerea mea, orice pierdere ar fi un lucru foarte trist. Îţi spun asta pentru că ştiu din experienţă (eu sunt, de exemplu, în posesia manuscriselor lui Alfred Nicolau) că o adnotare care multora li s-ar părea fără nicio valoare, ar putea constitui punctul de plecare pentru o direcţie nouă de cercetare (eu am descoperit câteva elemente extrem de interesante la tirajele Spicului, plecând de la o notiţă a lui Nicolau care pe el nu l-a dus nicăieri).
Eu pot să te pun în legătură cu unul dintre vicepreşedinţii federaţiei, ca să vezi în ce măsură te poate ajuta. Înainte de asta însă, ar trebui să ai planul închegat, pentru a şti de ce anume ai avea nevoie, pentru că nu va veni nimeni acolo să facă partea de organizare. Dacă îţi asumi aşa ceva, atunci trebuie să o scoţi la capăt cu forţele proprii, sau cu ajutoare luate de pe plan local. Aşa se întâmplă cu toate expoziţiile care nu sunt organizate direct de federaţie, şi de aceea nu trebuie să crezi că pe tine te-ar trata în mod diferit (mai ales că, din câte ştiu, nu există în Vatra Dornei vreun cerc sau club afiliat federaţiei, pentru că este şi asta o problemă). Ai putea vorbi cu cei de la Suceava, pentru că ei sunt afiliaţi federaţiei şi s-ar putea să şi vrea să îţi dea o mână de ajutor.
Revin
RăspundețiȘtergereUnele din planşele pe care care le-a realizat Boehm eu le-am aşezat în folii protectoare transparente din plastic, folii utilizate în mod curent în birouri.Pot acestea să afecteze hărtia mărcilor poştale ? Nu ştiu ce fel de folii se folosesc la expoziţii.Întreb deoarece pe panşele realizatede dumnealui, şi unele au cel puţin 50 de ani , se observă chiar şi transmisii din ştampilele mai uleioase.Poate exista vreo reacţie chimică între tuşurile de ştampile-foarte variate!-şi folia de plastic? Mai sunt un fel de umbre sub mărci pe care nu mi le explic dar ştiu foarte bine că planşele nu au fost expuse în lumina solară.Acolo unde sunt atenţionări că hărtia mărcilor este casabilă există alt fel de schimbare a culorii planşei suport. De aceea îmi pun întrebarea dacă foliile de plastic sunt potrivite.
Sunt studii pe planşe care au un format ceva mai mare decât A4. Şi acestea trebuie îmbrăcate.Nu încap în foliile protectare. Celofanul este potrivit ? Sau sunt accesorii de natură filatelică care permit îmbrăcarea unor astfel de planşe ?
Toate mărcile sunt ataşate de planşe cu şarniere .Sau sunt lipite cu şarniere pe bucăţi ceva mai mari de carton negru , acesta fiind lipt de planşă . Unele şarniere sunt fabricate de el altele sunt standardizate. Dar oricum ar fi dacă nu manipulez orzontal planşele multe şarniere cedează datorită vechimii adezivului probabil şi mărcile se desprind. Ce mă sfătuiţi să fac ? Să mut totul în poşete ? -o muncă absolut imensă.Dacă le mut în poşete spăl şarnierele care nu s-au desprins de marcă ? ( o muncă cu multe riscuri !, deoarece unele şarniere sunt foarte bine prinse de mărci )
Pun toate aceste întebări deoarece nu este potrivit să învăţ greşind şi afectănd mărci care au peste 120 de ani , fiind absolut sigur că experienţă în acest sens există.
Sub multe mărci prinse cu şarniere şi deasupra cărora este menţionată dantelura , se aflau alte mărci ,probabil puse de altcineva , mărci care nu mai sunt la locul lor.Mi-e clar că acestor mărci volante printre planşe trebuie să le restabilesc dantelura dar , RECUNOSC ! , nu merge , şi de aceea vă daţi seama că trebuie să apelez la un filatelist cunoscător, măcar pentru o minimă iniţiere de fineţe.
Cu multe mulţumiri filatelice ,
Andrei , Vatra Dornei
Andrei: Înţeleg! Acum îmi cam dau seama despre ce este vorba...
RăspundețiȘtergereDa, probabil că cel mai bun lucru este să ceri ajutorul unui cunoscător. Ca să vadă despre ce este vorba exact şi să-ţi spună pentru fiecare situaţie cum este mai bine să procedezi.
Din păcate, nu ştiu pe nimeni care să locuiască cât de cât mai aproape de tine, pe care ţi l-aş putea indica. Trebuie să vorbesc mai întâi cu cunoscuţii mei.
Salve Max !
RăspundețiȘtergereTrebuie să recunoaştem ,cărţile sunt memoria noastră mai bună , şi iată un exemplu :
,, În afară de studiul adâncit al emisiunilor uzuale tip Ferdinand (colecţia Celarianu) am putut semnala în acest deceniu numai puţine afirmări. Mulţi îşi amintesc , de pildă ,de interesul pe care îl prezenta studiul metodic al regretatului Odo Boehm Renei , asupra emisiunilor ,,Taxa de plată,, cu cifra mică în oval. Acesta putea fi considerat ca un exemplu cum poate fi şi cum trebuie studiată o emisiune , pornind de la un material comun. Din păcate lipseşte şi azi un astfel de studiu asupra ,,Taxelor de plată,, brune şi verzi. ,,
Îndreptarul filatelistului , Bucureşti , 1969 ,
Dr. Nicolaie Tripcovici - Expoziţii şi exponate , pag. 24 , coloana a doua.
Din fericire am achizţionat şi acest studiu.
Mai mult , în acel an 1969 , exista şi studiul asupra Taxelor de plată brune şi verzi exact după metoda pe care o aprecia Dr. Tripcovici. Acest studiu a fost dezvoltat , amplificat valoric şi numeric de către doctorul Anton SETNIC , remarcabil colecţionar şi filatelist dornean , cel care a achiziţionat în 1966 întreaga Colecţie de Studii Boehm , după decesul acestuia.
Uitarea este firească , memoria colectivă este funcţională până la o anumită etapă de timp , de aceea trebuie să lăsăm un semn adânc în piatră. Boehm a lăsat acel semn iar acum a venit clipa ca el să fie arătat din nou. Pentru instruire , cultură , educaţie .
Închei cu epitaful lui Ion Luca Caragiale :
Fii , cultivaţi poporul !
Andrei, Vatra Dornei
Andrei: Cred că dacă nu era el pasionat, după el nu ar mai fi fost niciun colecţionar în Vatra Dornei. E a "tras" pe mulţi după el, sunt destui care l-au avut drept model. Ştiu din experienţă, şi au am avut un astfel de model!
RăspundețiȘtergere