În ultimele două săptămâni, pe eBay parcă a fost linişte: nimic important, numai veşnicii vânzători cu aceleaşi şi aceleaşi piese româneşti la preţuri absurde. Dar se mai întâmplă ca din când în când să mai apară câte o piesă mai interesantă.
De pildă, acest ştraif orizontal de trei mărci de 1 kreuzer din prima emisiune austriacă. Piesa este interesantă atât prin raritate (oricât, este prima marcă a ţării), dar şi prin calitate (cu excepţia marginii din dreapta, restul marginilor sunt mari). Ştraiful are aplicate, pe fiecare marcă, câte o ştampilă dublu cerc cu stea (tip D) a oficiului din Oradea. Piesa a fost vândută cu 565 dolari, după 7 biduri.
Această scrisoare este una normală, aş putea spune: scrisoare simplă externă, francată cu o marcă de 25 bani Bucureşti II. Cu toate acestea, numărul de amatori a crescut constant pentru această perioadă. Iar faţă de cota mărcii, eu spun că piesa s-a vândut extrem de convenabil: 45 euro, după 9 biduri.
Aceasta este o piesă superbă, în opinia mea, dar din păcate faţa (sau calitatea mai bine spus) a avut un cuvânt greu de spus. Mai precis ruptura plicului în colţul unde este şi francatura. Care francatură nu este una normală, ci colorată şi grea: 4 culori "Cifra", 1,25 lei. Adică ar putea fi o recomandată externă din treapta a patra de greutate! Piesa a fost vândută cu 38 euro, după 6 biduri. Părerea mea este că merita mai mult.
Această scrisoare nu ar fi ceva deosebit, decât prin francatura multiplă şi colorată, dar încadrându-se în tariful normal de 50 bani pentru o recomandată externă. Aşa au zis şi cei interesaţi, piesa vânzându-se cu numai 9 euro, după 3 biduri. Părerea mea este că piesa merita de câteva ori pe-atât: marca de 1 ban pe trimiteri externe recomandate este rară, dar nu mai spuneţi la nimeni acest lucru...
O altă piesă frumoasă este şi această poştă aeriană din 1937, Buenos Aires - Bucureşti, piesă zburată cu Condor-Lufthansa în iunie 1937. Piesa a fost vândută cu 16 euro, după 11 biduri. Părerea mea e că merita ceva mai mult...
Cam asta este, pentru acum.
Esti ca o agentie de stiri filatelice, te felicit sincer pentru munca si pasiunea ta!
RăspundețiȘtergereO zi cu soare!
Păi chiar asta mi-am propus, Teo, pentru că nu prea mai există pe piaţa media aşa ceva.
RăspundețiȘtergereLa fel îţi doresc şi eu!
Iti iese, Peter, de minune, eu unul, desi nu ma pricep deloc, te-apreciez pentru efort!
RăspundețiȘtergereteonegura: Mulţumesc frumos!
RăspundețiȘtergerecred ca voi incepe sa scotocesc prin anticariate dupa scrisori vechi...si doar tu esti vinovat pentru asta :)))
RăspundețiȘtergerePandhora: Din păcate (îţi spun doar ca să nu îţi faci iluzii degeaba), cam toate anticariatele din ţară au fost "pieptănate" de alde de-ăştia ca mine... :))
RăspundețiȘtergereDar mai ştii de unde poate să sară iepurele? :)
Interesante feluritele şi viu-coloratele înscrisuri de pe plic şi, mai ales, "Via Condor", de care nu ştiam, care, cu "Lufthansa", parcă aminteşte de.... "Legiunea Condor".Să aibă vreo legătură ? Argentina a avut relaţii bune (ante- şi postbelice !) cu Germania, deşi l-a refuzat pe "Graf von Spee" la Montevideo... Scrisoarea se pare că a ajuns în doar cinci zile.Văd ştampile argentiniene pe ambele feţe ale plicului şi nu numai pe mărci.Cred că este o piesă deosebită într-o colecţie....
RăspundețiȘtergereMarco Polo: Condor era la acea dată o companie aeriană, ca şi Lufthansa în Germania, ele colaborau. Piesa a zburat cu avioanele germane, cu mai multe escale în Europa. Piesa nu este nemaipomenit de rară, pentru că volumul de corespondenţă transportat în 1937 de Condor-Lufthansa nu a fost chiar mic. Totuşi, preţul la care a fost vândută a fost extrem de decent. Este posibil ca cei cu adevărat interesaţi să nu se fi uitat în acele zile pe listingurile de pe eBay.
RăspundețiȘtergere