Dantelura la mărcile emisiunii "Paris"

Prin cataloagele româneşti, pentru această emisiune este specificat că dantelura ar fi fost executată în casetă.
Ei bine, sistemul de dantelare în casetă mă cam îndoiesc că există la mărcile româneşti. Adevărul este că dantelurile la TOATE mărcile româneşti au fost executate ori ÎN LINIE, ori ÎN PIEPTENE. Chiar şi pentru coliţele şi blocurile recente, dantelura este executată tot în pieptene, aşa că vrem, nu vrem, pe aici ar cam trebui să actualizăm ceea ce s-a scris până acum.

Cum arăta în coală perforul? Fragmente de coală cu margini, cu mărci dantelate nu se mai păstrează, din câte cunosc. Dar ştiind unde au fost executate, ne putem uita la alte mărci imprimate în acelaşi stabiliment. De pildă, putem să ne uităm la fragmentul de coală al mărcii model "Napoleon" din ilustraţia de mai jos (piesa a fost oferită la o licitaţie a casei franceze Roumet, dacă nu mă înşel; click pe imagine pentru mărire).

Privind această piesă, s-ar putea să ajungem la o concluzie interesantă. Cunoaştem existenţa în actualul muzeu filatelic a colilor de câte 300 de clişee ale emisiunii Paris, semnate de Hulot. Ele au fost expuse în mai multe rânduri cu ocazia unor manifestări filatelice. Colile de tipar sunt compuse din două corpuri a câte 150 de clişee fiecare (fiecare corp având 15 rânduri şi 10 coloane). Este posibil ca după imprimare, colile să fi fost înjumătăţite, apoi dantelate cu un pieptene care perfora la o singură operaţie câte un rând de zece mărci.

Mai observăm un lucru la fragmentul de coală: repetarea pe toate rândurile a defectului de dantelură de pe latura dreaptă a mărcilor din coloana a zecea demonstrează utilizarea aceluiaşi pieptene de dantelură pentru toate rândurile.

Plecând de la dimensiunea dantelurii (numărul de dinţi pe 2 cm) şi ţinând cont şi de numărul de ace de perfor pe fiecare latură a unei mărci (număr care rămâne întotdeauna constant), am făcut o reconstituire a pieptenului perforului. Priviţi în imaginea de mai jos.

Dacă tot am făcut acest şablon (un rând în realitate are unsprezece "dinţi" verticali, nu numai cinci, ca în reprezentarea făcută de mine), am realizat şi un fişier PDF pe care îl puteţi descărca de aici, pentru printare şi utilizare la verificarea perforului mărcilor Paris de care dispuneţi. Atenţie însă, dacă îl descărcaţi ar fi de preferat să îl printaţi la o imprimantă tip laser pe o hârtie care nu se deformează la căldură, neapărat la 100%, cu ajutorul programului gratuit Adobe Reader.

Ceea ce vedeţi cu negru în şablon este ceea ce se perforează la o singură operaţie. Cu culoarea magenta am "mimat" încă o bătaie a maşinii de dantelat. Pasul (sau decalarea între cele două bătăi) reprezintă înălţimea unei mărci. În practică, datorită probabil dificultăţilor tehnice sau a uzurii maşinii de perforat, acest pas poate varia cu 0,1-0,2 mm în plus sau în minus.

Care sunt caracteristicile dantelurii? La TOATE mărcile emisiunii Paris acestea vor avea ÎNTOTDEAUNA 14 dinţi pe laturile orizontale şi 16 dinţi pe laturile verticale. Adică exact ca la mărcile franceze contemporane. Puteţi face o comparaţie între cele două imagini de mai jos.

Care este dimensiunea dantelurii: aici cataloagele prevăd dimensiunile reale, 14x13½. Haideţi să le verifică, cu ajutorul programului Adobe Photoshop. Priviţi imaginile de mai jos, pe fiecare latură am făcut câte o selecţie de-a lungul dantelurii de exact 20 mm. Pur şi simplu puteţi număra dinţii.

Pe orizontală (click pe imagine pentru mărire), şi...

... pe verticală.

Pentru că suntem curioşi şi ne place să studiem piesele (chiar şi în fotografii), am observat deja că la fragmentul de coală "Napoleon" din prima ilustraţie, pe marginea de coală de sub marca a cincea din ultimul rând de jos apare imprimată în aceaşi culoare cu cea a mărcii o cruce de ghidare. Un semn marginal identic apare şi la mărcile emisiunii Paris. Drept dovadă, priviţi blocul neantelat al mărcii de 1½ bani oliv de mai jos.

Această cruce de ghidare era destinată fixării colii de mărci în maşina de perfor.
Tot pentru că suntem curioşi, ne place să ne uităm şi prin curţile altora. De pildă la mărcile franceze contemporane, la care observăm acelaşi semn marginal, dar mai observăm un lucru în plus:

Dacă ne uităm la marginile de coală, vedem că la marca din stânga marginea nu este perforată, pe când la marca din dreapta, perforul vertical se continuă şi pe marginea de coală. Ce înseamnă acest lucru? Este simplu, muncitorul de la maşina de dantelat putea introduce coala de mărci ori de la "cap", ori de la "picioare". Adică, practic, pieptenele perforului se poate afla în poziţie relativă cu desenul mărcii ori "cu dinţii în sus" (marca din stânga), ori "cu dinţii în jos" (marca din dreapta). Pentru colecţionarii care fac studii pe unele emisiuni este o varietate care nu a fost niciodată luată în seamă din câte ştiu (de fapt, cred că nici nu a fost vreodată comunicată în literatura românească).

Ca o concluzie, mărcile originale ale emisiunii Paris au întotdeauna dimensiunile dantelurii 14x13½ şi în plus au întotdeauna 14x16 dinţi. Colţurile trebuie să fie întotdeauna simetrice, egale.

Aştept opinii, ca de obicei. Sau poate că mă contrazice cineva, nu-i aşa?


©2011 Max Peter. Preluarea sub orice formă a prezentului articol nu se poate face decât în baza unui acord prealabil.