În urmă cu ceva timp semnalam un bloc de patru mărci de 60 bani Ferdinand - cap mic, vândut pe eBay cu un preţ destul de bun. Unii cititori ţin minte chiar că se mirau pentru preţul de adjudecare destul de consistent. Ei bine, acelaşi vânzător a avut intenţia să repete isprava cu încă un bloc de patru din aceeaşi marcă, prezentând aceeaşi deplasare a dantelurii şi, mai mult ca sigur, provenind din aceeaşi coală cu blocul vândut mai înainte.
Numai că situaţiile nu sunt la fel. În timp ce primul bloc provenea din marginea inferioară a colii, prezentând acea bară groasă de culoare (descrisă de mine în articolul anterior), acest bloc este de undeva din mijlocul colii. Vânzătorul nu a sesizat adevăratul motiv pentru care pe primul bloc cumpărători s-au bătut.
Pentru piesa din ilustraţie, vânzătorul a cerut 75 de dolari. Dar a rămas cu el, pentru că nu s-a vândut.
Nu mă pricep deloc, dar pun o întrebare de bun simţ: când vrea să vândă nişte mărci, nu e obligatoriu ca vânzătorul să se consulte cu un specialist ?
RăspundețiȘtergereZina: Ei, aici este ca la gimnastica "individual-compus": toţi se dau specialişti, dar prea puţini se pricep... :))
RăspundețiȘtergereÎn cazul acesta vânzătorul este...specialistul!
RăspundețiȘtergerecu ghilimele de rigoare vă rog.
RăspundețiȘtergeretu1074: Ca idee generală, există două categorii principale de licitaţii: cele organizate de case (firme) specializate, respectiv licitaţiile organizate de portalele online, de genul eBay, Delcampe sau a portalului Okazii din România, la care vânzătorii sunt în marea majoritate persoane particulare. Dacă în primul caz, cele mai multe case (firme) de licitaţie au ori proprii specialişti, ori contract sau colaborare cu experţi, în al doilea caz fiecare particular face după cum îl taie capul.
RăspundețiȘtergereAici este problema...